Soarta lui Ceaușescu, decisă înainte de Revoluția din 1989. Ce au discutat Bush și Gorbaciov. Document secret

Soarta lui Ceaușescu, decisă înainte de Revoluția din 1989. Ce au discutat Bush și Gorbaciov. Document secret Nicolae Ceaușescu. Sursa foto: Arhiva EVZ

Un document secret care a ajuns la Nicolae Ceaușescu înainte de Revoluția din 1989 prezintă negocierile dintre SUA și Rusia cu privire la soarta Europei de Est și căderea comunismului. Multe dintre scenariile discutate atunci au devenit realitate în anii următori.

George Bush și Mihail Gorbaciov au decis soarta Europei de Est în cadrul unei întâlniri secrete de la Malta din 2-3 decembrie 1989. Serviciile de Securitate din România care aveau infiltrați agenți în multe țări europene au avut informații clare despre soarta țărilor comuniste.

O notă redactată de mână de șeful serviciilor de securutate de atunci, generalul Iulian Vlad i-a fost înmânată lui Nicolae Ceașescu. Acesta a făcut de urgență o vizită la Moscova unde i s-a mai transmis că va rezista cel mult până în 9 ianuarie 1990. Nu a mai trăit însă până atunci.

Ceaușescu a fost informat

Documentul Nr. 0075/989 Strict Secret a ajuns la Nicolae Ceașescu și prezintă rezultatul negocierilor dintre SUA și Rusia, dar și planul de viitor pentru Europa de Est.

Ne puteți urmări și pe Google News

„În cadrul noilor convorbiri la nivel înalt dintre S.U.A. și U.R.S.S., organizate la inițiativa sovieticilor, cele două părți vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de inluență și elaborarea unei noi strategii comune care să le asigure, în continuare, un rol dominant în toate problemele internaționale

Sunt date că U.R.S.S. va face noi concesii în favoarea americanilor, în schimbul obținerii de ajutoare economice și financiare. Se urmărește stabilirea unui nou echilibru pe continentul european care să permită atenuarea treptată a diferențelor de sistem politic și economic între țările socialiste și cele capitaliste și asigurarea transpunerii în practică a conceptelor privind „dezideologizarea relațiilor internaționale- și crearea așanumitei case comune europene

Pe planul relațiilor bilaterale, președintele S.U.A. va manifesta disponibilitate pentru sprijinirea economică a U.R.S.S., condiționat de extinderea reformelor sovietice prin luarea în considerare în și mai mare măsură a mecanismelor economiei de piață.

Pe lângă solicitarea expresă de ajutoare financiare, Gorbaciov va insista pentru obținerea de către U.R.S.S. a clauzei națiunii celei mai favorizate din partea S.U.A., precum și pentru reducerea restricțiilor pe linia transferului de tehnologie“, se arată în documentul semnat de Iulian Vlad.

Presiuni asupra României

În cadrul întâlnirii din Bush și Gorbaciov s-a discutat clar și despre soarta României. „Din datele de care dispunem rezultă că la întâlnirea dintre Bush și Gorbaciov ar urmă să se discute și problema exercitării de noi presiuni coordonate asupra acelor țări socialiste care nu au trecut la aplicarea de reforme reale, fiind avute în vedere îndeosebi R.P. Chineză, Cuba și România.

Cu privire la țara noastră, Bush va releva că statele membre ale NATO vor continua aplicarea de restricții în relațiile lor cu România și va solicita ca și U.R.S.S. să procedeze în mod similar, mai ales prin reducerea livrărilor sovietice de țiței, gaz metan și minereu de fier“, se mai arată în document.

Occidentul se temea de Rusia

Marile puteri din vestul Europei se temeau de Rusia și doreau să aibă un cuvânt de spus cu privire la care vor fi sferele de putere din Europa de Est. „În cadrul consultărilor din ultimele zile cu Administrația de la Washington, guvernele Angliei, Franței, R.F. Germania și Italia au insistat pentru: – evitarea adoptării de către S.U.A. și U.R.S.S. a unor hotărâri definitive referitoare la modificarea echilibrului militar din Europa, fără consultarea prealabilă și consimțământul țărilor vest-europene;

Realizarea treptată a reducerii armamentelor și efectivelor dislocate în Europa, urmând ca problema unor diminuări semnificative să fie analizată numai după ce vor exista garanții certe că U.R.S.S. este dispusă să renunțe la forța sa militară;

Respectarea de către S.U.A. a înțelegerilor convenite anterior cu statele vest-europene, ca fiecare dintre acestea să aibă un rol sporit în influențarea situației din Europa de Est, astfel încât să-și asigure promovarea propriilor interese pe termen lung în această zonă“, se mai arată în document.