Mai multe cartiere din București vor avea probleme cu încălzirea în această iarnă din cauza problemelor din rețelele de termoficare. Între acestea, cartierele Tei și Aviației vor fi cele mai afectate deoarece căldura este furnizată de la CET Sud. Or, atrage atenția directorul Termoenergetica, Claudiu Crețu, din cauza distanței lungi, a rețelelor învechite și a avariilor de pe rețea, agentul termic va ajunge în apartamente la o temperatură mai scăzută.

Cartierele Tei și Aviației din București se vor confrunta, în această iarnă, cu cele mai mari probleme la încălzire, atrage atenția directorul Termoenergetica, Claudiu Crețu. El a spus că agentul termic pentru aceste cartiere provine de la CET Sud, iar temperatura acestuia se va reduce pe traseu, datorită distanței foarte lungi și a rețelei de termoficare învechite. În aceeași situație sunt și cartierele Pantelimon, Fundeni, și Colentina, însă aici există posibilitatea ca situația să se îmbunătățească

„Având în vedere situația ultimilor ani, zonele vulnerabile sunt cele din NE Capitalei - Colentina, Aviației, Fundeni, Pantelimon. Avem însă speranța că la CET Titan cazanele vor fi puse în funcțiune în luna decembrie, astfel că zona Pantelimon, zona adiacentă CET Titan, ar trebui să nu mai aibă probleme. Rămân zone vulnerabile Aviației și zona Tei”, a spus Claudiu Crețu.

Potrivit spuselor sale, în această perioadă sunt în curs de executare lucrările la centrala provizorie din Titan. Acestea vizează instalarea unor capacități de producție a energiei termice cu capacitatea de 75 de MW și au fost închiriate de Primăria Capitalei pentru 13 milioane lei fără TVA.

Soluții provizorii pentru mai multe zone

Mai rămân de rezolvat probleme care datează de mai mulți ani de la punctele termice aflate la capătul rețelei, unde agentul termic ajunge mai greu și la o temperatură mai redusă.

„Pe întreaga hartă a Bucureștiului mai sunt anumite puncte termice care sunt capete de rețea. La aceste capete de rețea se încearcă închirirerea celor 23 de capacități modulare de producere a energiei termice pentru această iarnă (n.r. un fel de cazane de apă caldă care se pun lângă punctul termic), licitația fiind în derulare, astfel încât să putem acoperi și această problemă. Sunt în tot orașul, parte dintre ele în Tei, câteva în Sectorul 5, Petre Ispirescu șamd. Termenul de depunere a ofertelor este 31 octombrie”, a explicat Claudiu Crețu.

Termenul de montare şi punere în functiune a capacităţilor modulare de producere energie termică este 31.12.2022. Cele 23 de puncte termice sunt în zonele Radu Beller, Piața Victoriei, Știrbei Vodă, Aviației, Drumul Taberei, Virtuții, Ramuri Tei, Cheile Zănoagei, Luncșoara, Labirint, Livada Nouă, Mărgeanului.

Directorul Termoenergetica spune că în această iarnă va fi mai bine ca iarna trecută, cu mai puține avarii, tronsoanelor de rețea care a fost modernizată, dar și datorită acestor capacitățile modulare de producere a energiei termice din Titan și de la punctele termice.

„Odată cu reparațiile și investițiile care sunt în derulare sperăm să avem o iarnă mai bună ca anul trecut din perspectiva temperaturii și a presiunii din rețea”, a explicat Claudiu Crețu.

O mică parte din rețeaua de termoficare este modernizată

În București, doar 10 - 12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, astfel că pierderile de agent termic sunt foarte mari, la 2.200.000 l/h în 2020. Acest lucru se întâmplă deoarece foștii primari ai Capitalei nu au fost preocupați de modernizare ași reabilitarea rețelei de termoficare.

„În 2010, pierderile din rețea însumau 25% din totalul de agent termic livrat către bucureșteni, iar după 10 ani, aceste pierderi au crescut vertiginos, la 37%. Pe scurt, am asistat la o degradare cu 50% a eficienței sistemului de transport a energiei termice. În mandatele lui Sorin Oprescu și Gabriela Firea, investițiile în reabilitarea conductelor de termoficare au fost extrem de mici, ceea ce a dus la o deteriorare accelerată a conductelor montate pe vremea lui Ceaușescu”, a precizat actualul primar general Nicușor Dan, în urmă cu câteva luni.

De altfel, problemele cu termoficarea au început în primul său an de mandat, motiv pentru care a fost extrem de contestat. În 2021, Primăria Capitalei a reușit să schimbe doar 20 de kilometri din rețeaua primară de termoficare.

În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. Pierderile din rețea, în primul semestru din anul 2021, au fost de 9.422.357 mc.

Cât plătesc bucureștenii pentru căldură

De menționat că bucureștenii racordați la sistemul centralizat de termoficare vor plăti mai mult decât în iarna trecută. Prețul gigacaloriei pentru populație a crescut la 1 aprilie 2022, de la 143 lei la 330 lei fără TVA (circa 350 lei cu TVA). Astfel, dacă în sezonul rece trecut pentru o garsonieră costul cu încălzirea era în jur de 150 de lei, acum va fi de aproape 350 de lei, iar pentru două camere în jur de 700 de lei.

Prețul real al gigacaloriei este de 860 lei, dar diferența este subvenționată de Primăria Municipiului București. Prețul de producție al acesteia depinde de costurile cu achizițiile de gaze folosite la producerea agentyului termic. În contextul plafonării prețului la gaze, costul de producer pentru o gigacalorie va rămâne la fel, fiind posibilă o creștere de câțiva lei, conform hotnews.ro.