EROAREA MAJORĂ din sistemul MEDICAL. JUMĂTATE din PACIENȚI au fost în PERICO: Au rămas cu SECHELE

Sistemul medical se confruntă cu o problemă nedezbătută până în momentul de față, dar care a început să reprezinte o eroare majoră.

Pacienții suferă din ce în ce mai mult nu doar din cauza condițiilor găsite în spitale, ci și din cauza diagnosticelor greșite.

Diagnosticul greşit e o problemă des întâlnită în sistemul medical de la noi, iar acest lucru reiese din studiile recente. Studii care arată că jumătate dintre pacienţii din Capitală au trecut prin asta cel puţin o dată, menționează TVR. Unii dintre ei au trăit chiar şi coşmarul de a crede că suferă de cancer sau alte boli grave. Singurul lucru pe care îl pot face bolnavii, ca să evite astfel de situaţii, e să ceară şi a doua opinie medicală.

Grav este că foarte mulţi români s-au regăsit în situaţii similare cel puţin o dată în viaţă. Un studiu recent arată că jumătate dintre bucureşteni au primit cel puţin o dată un diagnostic greşit. Fie din cauza lipsei dotărilor din spitale, fie din neatenţia doctorilor. Unii au rămas cu sechele pe viaţă.

Greșeala frecventă, care poate distruge orice mâncare. Există trucuri care pot salva gospodinele de coșmar

Plajă la câțiva kilometri de București. Locul uitat de toată lumea de la căderea comunismului

"Util ar fi, în bolile ameninţătoare de viaţă, când diagnosticul se referă la o astfel de boală (...) ca pacientul  să se adreseze încă unui medic sau unei organizaţii de medici", spune Marilena Stănculete, medic generalist.

Acelaşi studiu arată că pacienţii care suferă de afecţiuni oncologice, neurologice şi endocrinologice au primit cele mai multe diagnostice greşite.

Doctorul Cristian Scurtu, şeful secţiei de onco-pediatrie a spitalului Marie Curie din Capitală vede zilnic astfel de cazuri trimise din toată ţara. Ştie câtă muncă este în spate, pentru ca pacientul să primească un diagnostic şi un tratament corecte.

"Ca să pui un diagnostic trebuie să ai o echipă. Nu pune un doctor. În echipă trebuie sa fie un oncolog, hematolog, anatomopatolog şi poate un chirurg imagist. O echipă, altfel e foarte uşor să greşeşti diagnosticul. Nici nu ai voie să spui că un copil are o tumoră fără un anatomopatolog", explică medicul Cristian Scurtu pentru sursa citată.

În România nu exista, deocamdată, cifre exacte pentru cazurile diagnosticate greşit. Subiectul este însă dezbătut intens în celelalte ţări europene.