Prof Universitar dr. Alexandru Vlad Ciurea a vorbit despre un nou sindrom care afectează tot mai mulți oameni la nivel mondial: „languishing”, adică „lâncezire”. Doctorul  descrie boala ca fiind o stare emoțională în care pur și simplu îți vezi propria viață „prin ceață” și nu mai întrezărești rostul lucrurilor.

Multă lume vorbește despre „languishing”, adică „lâncezire”, dar nimeni nu ştie exact cât de gravă poate fi această boală. Lâncezirea poate fi definită ca un sentiment omniprezent de plictiseală care vă șterge orice motivație de a trăi, şi care te distruge pe ascuns.

Sentimentul te poate urmări pe tot parcursul zilei, reținându-te de la viața înfloritoare pe care o aveai sau pe care ți-o dorești dar nu faci nimic pentru asta.

Cum este legată „lâncezire” de pandemie?

Lâncezirea a devenit din ce în ce mai comună de când a lovit pandemia de COVID-19. Creierul este conectat doar pentru a funcționa optim în perioade scurte de stres, cum ar fi un termen limită la locul de muncă. Când un pic de anxietate zilnică devine stres cronic, corpul începe să se destrame. Devii epuizat emoțional, şi de aici mai e un pas spre sindromul „languishin”.

Prof Universitar dr. Alexandru Vlad Ciurea spune că acest sindrom este: un efect al pandemiei: al izolării, al restricțiilor, al veștilor rele pe care le-am primit zi de zi, mai bine de doi ani. E greu să faci față la așa ceva! Mai mult sau mai puțin, suntem cu toții afectați.

Cercetători din toată lumea au studiat acest fenomen și au ajuns la aceleași concluzii: languishing este efectiv o deteriorare a stării de bine, un stres cronic, o stare psihologică negativă.

Ce e de făcut? Să discutăm despre asta – este important să conștientizăm. Apoi, să ne fixăm zilnic mici obiective. Cu fiecare mic obiectiv îndeplinit, ne vom simți mult mai bine.

Câteva exemple: să facem un drum, (o scurtă excursie, vizită, plimbare până într-un anumit punct), să rearanjăm cărțile, hainele sau vasele, să citim un anumit număr de pagini dintr-o carte pe care o lăsasem deoparte, să ajutăm o persoană aflată în nevoie, să facem zi de zi o faptă bună față de un coleg, vecin, animal, plantă... Lista poate fi foarte lungă, a scris profesorul pe contul personal de socializare.

Pandemia ne-a uzat, simțim doar frică şi incertitudine

Stresul cronic poate fi deosebit de dăunător pentru sănătatea dumneavoastră atunci când nu există un sfârșit pentru factorii de stres. În ultimul an, pandemia de coronavirus i-a făcut pe mulți să fie uzați de incertitudine, frica de boală și durere.

Izolarea și distanța față de cei dragi au făcut, de asemenea, mai rău pentru mulți. Toți acești factori de stres se pot adăuga cu ușurință într-o stare de lâncezire.

Când vedem atâta boală, moarte, pierderi de locuri de muncă, case și planuri pentru viitor, oamenii pot deveni insensibili la aceste traume sau cel puțin asta cred ei. În realitate, ar putea suferi de o tulburare de stres post-traumatic pandemică care te macină pe interior fără să te gândeşti că ai nevoie de ajutorul unui specialist...şi laşi boala să se cuibărească şi mai bine în mintea ta.