Sursă foto: Basilica.ro
Din cuprinsul articolului
Sfântul Ilie este cinstit nu doar pentru forța sa duhovnicească, ci și pentru misiunea sa de protector al credinței și aducător de ploaie în vremuri de secetă. În același timp, el ocupă un loc important în tradițiile strămoșești ale poporului român. Sărbătoarea dedicată acestui sfânt este marcată de numeroase datini și credințe populare care ilustrează legătura profundă dintre spiritualitate, mediul natural și patrimoniul cultural autohton.
Sfântul Ilie, un proroc al dreptății și fenomenelor cerești
Sfântul Ilie este cinstit în fiecare an pe 20 iulie, fiind unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament. A trăit în secolul al IX-lea î.Hr., în regatul Israelului, în timpul domniei regelui Ahab. Originar din Tesba, în Galaad, Ilie a luptat împotriva idolatriei și a fost un apărător fervent al credinței în Dumnezeu. A provocat o secetă severă de trei ani și jumătate, a înviat un copil și a adus foc din cer pe muntele Carmel. Potrivit Scripturii, a fost ridicat la cer într-un car de foc tras de cai înaripați.
Simbol mitologic în folclorul românesc
furtună. Sursa foto: Pixabay
Figura Sfântului Ilie a fost asimilată în mitologia populară ca stăpân al fulgerelor, tunetelor, grindinii și ploilor de vară. În imaginarul colectiv, el este un justițiar ceresc care pedepsește răul și asigură echilibrul între forțele naturii. Tradițiile populare românești îl descriu ca un sfânt cu puteri cosmice,
Prorocul Ilie a săvârșit numeroase minuni, printre care învierea fiului văduvei din Sarepta Sidonului, despărțirea apelor Iordanului și întâlnirea cu Dumnezeu pe muntele Horeb, unde i S-a revelat „în adiere de vânt lin”.
De asemenea, s-a arătat împreună cu Prorocul Moise la Schimbarea la Față a Domnului pe muntele Tabor. Potrivit Sfintei Scripturi și Tradiției, el va reveni pe pământ la sfârșitul vremurilor, ca vestitor al celei de-a doua veniri a lui Hristos, îl va mustra pe Antihrist, va fi ucis de acesta, iar apoi va fi înviat de Mântuitorul.
Tradiții și interdicții pentru noroc
Pe 20 iulie nu se lucrează, pentru a evita mânia sfântului și pentru a nu atrage trăsnetele. Se respectă obiceiul de a da de pomană mere noi și faguri de miere, în semn de mulțumire și binecuvântare. Se crede că cei care muncesc în această zi riscă să fie loviți de fulger sau să-și vadă culturile distruse de grindină.
Femeile și fetele ies dis-de-dimineață la câmp sau pe dealuri pentru a aduna plante medicinale precum busuiocul, pelinul, cimbrișorul sau sunătoarea. Aceste plante sunt uscate și folosite pentru infuzii, ritualuri de curățare, vrăji și remedii populare. Totodată, se crede că respectarea acestei zile aduce noroc și protecție în gospodărie pe tot parcursul anului.
În credința populară, Sfântul Ilie este o figură dublă pentru creștini, temut pentru mânia sa, dar venerat pentru dreptate. Se spune că trăsnește când pedepsește păcătoșii sau alungă răul. Dacă plouă în această zi, anul va fi bogat în roade, iar vremea senină prevestește secetă. Tunetele și fulgerele indică faptul că Sfântul Ilie străbate cerul în carul său de foc Se mai crede că atunci când își aruncă biciul de foc pe pământ, din locul atins răsar plante de leac, potrivit basilica.ro.
