Cazul Srebenica. Primul proces de genocid impotriva unui stat.

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) a decis ca masacrul de la Srebrenica din 1995, din timpul razboiului din Bosnia, a fost un genocid, insa Serbia nu are nicio responsabilitate directa in acest caz, releva BBC.

Procesul a fost primul in care un stat a fost acuzat de genocid, actiunea in instanta fiind inaintata la solicitarea autoritatilor din Bosnia, tara care, in cazul unei sentinte favorabile, ar fi putut cere daune de miliarde de dolari. Desi tribunalul a hotarat ca masacrul din 1995, de la Srebrenica, a fost un genocid, a subliniat ca nu se poate dovedi ca Serbia a fost complice la uciderea in masa.

"Curtea decide ca genocidul de la Srebrenica nu poate fi atribuit institutiilor statale ale partii parate (Serbia)", a afirmat presedintele CIJ, judecatoarea Rosalyn Higgins, care a dat citire verdictului. Pe de alta parte, CIJ a concluzionat ca Belgradul nu a facut nimic pentru a impiedica ma-sacrul din 1995.

Musulmanii, nemultumiti

In timp ce sentinta era citita, in fata sediului CIJ demonstrau aproape 50 de oameni, majoritatea supravietuitori ai conflictului bosniac. Acestia aveau pancarte pe care scria "Serbia e vinovata!".

"Un verdict care sa arate ca Serbia a comis genocid in Bosnia in-seamna totul pentru mine", a explicat Hedija Krdzic, o femeie in varsta de 34 de ani care si-a pierdut in masacrul de la Srebrenica sotul, tatal si bunicul.

"Fara un astfel de verdict, mi-e teama ca intr-o zi acest masacru va fi uitat", a adaugat aceasta. In 1995, fortele sarbilor bosniaci au masacrat aproape 8.000 de barbati si baieti musulmani dupa ce au intrat cu forta in orasul care era sub protectia ONU. Cadavrele a aproximativ jumatate dintre acestia au fost descoperite in peste 80 de gropi comune.

Serbia a incercat sa scape de acest proces, invocand faptul ca instanta nu are jurisdictie in acest caz. Curtea Internationala de Justitie nu poate da sentinte decat in dispute intre statele membre ONU.

Avand in vedere ca statutul de membru al Iugoslaviei a fost suspendat in 1992, iar Serbia-Muntenegru a intrat in organizatie in 2001, Belgradul a argumentat ca faptele sale nu intra sub jurisdictia tribunalului. Judecatoarea Higgins a respins argumentul, expli-cand ca Serbia este obligata sa se supuna prin Conventia de la Geneva din 1948, care condamna genocidul.

INSTANTA SUPREMA A ONU O crima greu de probat Curtea Internationala de Justitie, instanta suprema a ONU, rezolva disputele dintre statele membre ale organizatiei. Instanta, care are sediul la Haga, a luat fiinta in 1945, in baza Cartei ONU, dar si-a inceput activitatea un an mai tarziu. Curtea are 15 jude-catori de nationalitati diferite, de-semnati pentru mandate de cate noua ani.

Curtea nu dispune de mijloace coercitive pentru a-si impune deciziile, insa in numai cinci cazuri acestea nu au fost urmate. Daca un stat nu respecta o decizie a CIJ, cealalta parte in dosar poate ridica problema in fata Consiliului de Securitate al ONU.

Genocidul defineste crimele comise cu intentia de a distruge total sau partial un grup national, etnic, rasial sau religios. Totusi, genocidul este greu de dovedit intrucat trebuie probata si intentia de a distruge grupul in cauza.