Serbia a mai făcut un pas spre asimilarea populaţiei româneşti de pe Valea Timocului. După modelul sovietic al "limbii moldoveneşti", autorităţile sârbe au inventat "limba vlahă", adoptând, recent, un aşa-zis alfabet vlah, cu grafie slavonă. Parcă nu era de ajuns cu atacurile la adresa comunităţii româneşti din Serbia!

O comunitate importantă de circa 300.000 de oameni, care se recunosc ca români, nu are niciun fel de recunoaştere ca minoritate naţională, nu au şcoală în limba maternă, nu au biserică. Puţinele biserici, cele două-trei biserici pe care le au acolo, sunt supuse unor presiuni incredibile din partea autorităţilor sârbe. În acelaşi timp, liderii românilor din Serbia sunt anchetaţi. Chiar anul trecut, la alegerile Consiliului Naţional pentru Minoritatea de acolo, circa 300 de români au fost anchetaţi doar pentru că erau pe o listă românească.

Când am scris că românii n-au drepturi în Serbia, m-au înjurat unii. Că stric tradiţionala prietenie româno-sârbă. Prietenie, prietenie, dar ei au toate drepturile din lume în România, pe când românii din Serbia au început să fie vânaţi cu arma de foc.

Din nefericire acest subiect, extrem de delicat şi important pentru România nu a fost abordat decât de "Evenimentul zilei" şi de B1Tv în emisiunea lui Andrei Bădin, Aktualitatea. Iată ce a spus părintele Boian Alexandrovici, de la singura biserică românească de pe Valea Timocului, părinte care a susţinut că în Serbia un "bun român" apreciat de autorităţi este numai acela care zice că este sârb" : "Dacă un ginecolog este şeful comisiei pentru standardizare a limbii, în ghilimele, vlahe, atunci vă daţi seama ce limbă va fi aceea. În plus, avem pe unii dintre ei care dau declaraţii de felul că «noi suntem vlahi numai ca să nu fim români, dar noi suntem sârbi». Asta spune tot, că nu este vorba despre standardizarea unei limbi care există. Limba română este limba română…".

Cel care a pus degetul pe rană a fost Titus Corlăţean, senator PSD, şeful Comisiei de politică externă în Senatul României: "Argumentele pe care, constant, de ani şi ani de zile, guvernele diferite iugoslave, sârbe, le-au prezentat au fost în felul următor: «Noi suntem un stat separat, statul laic separat de Biserică, şi asta e o chestiune a Bisericii Ortodoxe şi ar trebui să discute bisericile între ele: cea ortodoxă sârbă cu cea ortodoxă românească». Mi-am îngăduit să le transmit parlamentarilor sârbi un lucru foarte clar: tratatele internaţionale, Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi celelalte angajamente internaţionale europene pe care Serbia le-a adoptat, care garantează drepturile pentru minorităţile naţionale, aceste tratate nu au fost ratificate de Patriarhia Sârbă Ortodoxă, nu au fost ratificate de Patriarhia Română, nu au fost ratificate de bisericile nu ştiu căror state, ci de statul respectiv, de Guvernul şi Parlamentul respectiv. Este un angajament pe linie de stat şi statul trebuie să respecte aceste angajamente. (…) Chestiunea este că mesajul politic pe care noi trebuie să-l dăm, Guvernul României, şi nu prea l-am auzit de data asta, şi Parlamentul, noi l-am dat constant, este următorul: «V-aţi angajat, astea sunt criteriile, respectaţi-le. Nu respectaţi criteriile, să nu vă imaginaţi că veţi trece aşa, ca raţa prin ape către ţinta europeană». Până una-alta, noi ratificăm, Parlamentul României". Drumul Serbiei spre Europa trece prin Bucureşti!