Șeful Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), Marian Hăpău, va fi trecut în rezervă în data de 2 iulie, dat fiind faptul că a atins vârsta pensionării. Actualul șef al DCSM, generalul-maior Petru Băiceanu ar urma să fie învestit în funcția deținută de Hăpău.

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni, 27 iunie, decretul de eliberare din funcție a generalului Marian Hăpău, cel care a fost director general al DGIA din 2013. Anterior, între 2009-2013, acesta a ocupat funcția de șe al Direcţiei Contrainformaţii şi Securitate Militară (DCSM).

Generalul Marian Hăpău a fost trecut în rezervă

Actualul șef al DCSM, generalul-maior Petru Băiceanu ar putea fi cel care va ocupa funcția de director al DGIA, conform presei din România. Numirea directorului general al DGIA se află în atribuția ministrul Apărării, având nevoie de aprobarea CSAT.

Pe 26 iunie, și generalul-locotenent Marian Sima, directorul Direcției de Informații Militare (Serviciul de Informații Militare Externe), a fost trecut în rezervă.

MApN spune că trecerea în rezervă a generalilor Hăpău, Sima și Mihaela Andrițoui, directorul Casei de Pensii sectoriale a Ministerului s-a realizat ca urmare a împlinirii vârstei de pensionare, „conform prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare”.

Ministrul Vasile Dîncu a transmis mulțumiri celor trei generali pentru „întreaga activitate desfășurată în cadrul MApN, pentru înaltul profesionalism, dedicarea și spiritul de echipă cu care au contribuit la îndeplinirea obiectivelor instituționale”, conform Umbrela-strategica.ro.

Generalul care a delapidat fondurile Armatei Române

Generalul Iulian Gherghe, fost locțiitor al directorului Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), generalul Marian Hăpău, făcea afirmații incendiare în fața procurorilor militari de la Curtea Militară de Apel, în anul 2021. Afirmații care îl incriminează pe șeful său, cercetat în dosarul delapădării sumei de 180.000 de dolari din fondurile operative ale serviciului secret al Armatei, în care Gherghe a fost arestat, anunță jurnalistul Silviu Sergiu pe siteul silviusergiu.ro.

„În momentul în care am fost adus la Direcția de Contrainformații și Securitate Militară (DCiSM) și apoi la Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA), ambele conduse de gen. Marian Hăpău, am găsit acest mod de lucru legat de fondurile operative. Nu l-am creat eu”, declarat generalul Iulian Gherghe, conform sursei citate.

S-au delapidat și alte fonduri

El a mai afirmat că la mijloc nu a fost vorba doar despre suma de 180.000 de dolari. De-a lungul timpului, au mai fost sustrase și alte sume de bani.

„Generalul Gherghe a precizat că gen. Hăpău și Ilieana Chiriță, contabila DCiSM și apoi DGIA, erau gestionarii direcți ai acestor fonduri, fiind cheltuite sume importante de bani pe activități contrainformative fictive. Gen. Gherghe a acuzat faptul că gen. Hăpău și Ileana Chiriță au mințit în momentul în care au precizat că și-au făcut surse de informații, atât din cetățeni români, cât și din cetățeni străini, atât în România, cât și în străinătate”, mai spune sursa.

Cine știa de existența banilor

Potrivit documentelor de la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), de existența acelui cont bancar știau doar Marian Hapău, comandantul Direcției Generală de Informații a Apărării (DGIA) și adjunctul său, Iulian Gherghe, cel acuzat de delapidare, informează Radio Europa Liberă.

„În urma clarificărilor de la Direcția Generală Juridică, în afară de inculpat și comandantul DGIA nu știa nimeni de cont, nici măcar CSAT. Există indicii că ne regăsim în fața unui cont vechi din 1983, rezultat în urma derulării unor activități de comerț exterior purtătoare de comisioane legale, reprezentând o sursă de venit pentru Direcția de Informații Militare, cont care nu are origine bugetară și nu poate fi asimilat fondurilor formate, angajate și utilizate conform clasificației bugetare indiferent dacă sunt cele publice sau cele operative aprobate de CSAT.

În aceste condiții, apare absolut neclară amploarea presupusei activități infracționale a inculpatului, fiind necesară verificarea acestui cont din 1983 pînă în prezent, dar și dacă CSAT sau măcar ministrul apărării cunoștea despre existența sa”, se arată în documentele depuse la dosar, referitor la contul din care Iulian Gherghe ar fi sustras o parte din bani.