Sechestru pe vila familiei Iohannis. ANAF demarează executarea silită, fostul președinte mai are cinci case

Carmen și Klaus Iohannis la biserică. Sursa foto Captură video

ANAF ar putea demara luni acțiunea în instanță pentru recuperarea sumelor datorate de soții Klaus și Carmen Iohannis, reprezentând chirii pentru imobilul confiscat din centrul Sibiului. Fostul președinte a refuzat să achite prejudiciul de aproximativ un milion de euro, solicitat de Fisc după pierderea în instanță a proprietății.

Potrivit surselor judiciare, ANAF intenționează să ceară judecătorilor instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei Iohannis, inclusiv vila din Sibiu în care locuiesc în prezent.

Suma de circa un milion de euro reprezintă chiria încasată timp de 16 ani pentru spațiul comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu, la care se adaugă dobânzi și penalități stabilite de un expert independent.

Familia Iohannis, cu conturile goale

La începutul primului mandat, în 2015, Klaus Iohannis a raportat că deține, împreună cu soția sa, șase locuințe în Sibiu - trei apartamente și trei case. La finalul celui de-al doilea mandat, în 2024, numărul proprietăților a rămas același, însă între timp familia a pierdut un apartament de 166 mp și a câștigat un altul, de 67 mp, moștenit de Carmen Iohannis în 2020.

În 2015, Klaus Iohannis deținea economii totale echivalente cu 227.000 lei (la cursul din februarie 2025), împărțite între un cont de 13.500 euro, unul de 9.000 dolari și un cont de 117.000 lei. La mijlocul anului 2024, declarația de avere arată un singur cont, în valoare de 190.000 lei.

În ultimul său an ca primar al Sibiului, Iohannis a raportat un salariu anual de 43.802 lei, adică aproximativ 3.650 lei pe lună. La finalul mandatului prezidențial, în 2024, venitul său anual ajunsese la 186.749 lei, echivalentul a circa 15.560 lei lunar. Veniturile familiei au fost completate și de salariul de profesoară al lui Carmen Iohannis, care a trecut de la 26.247 lei în 2014 la 49.553 lei în 2015.

Pe lângă salarii, familia a încasat venituri din chirii: în 2015 suma era de 114.066 lei pentru fiecare dintre cei doi soți, în timp ce în 2024 acestea au scăzut la 39.985 lei pentru fiecare.

Imobilul confiscat, în stare de degradare

Imobilul preluat necesită reparații capitale: structura clădirii prezintă infiltrații de apă, iar tencuiala este deteriorată, conform constatările făcute de autorități la momentul preluării.

Pe 3 octombrie, ANAF a anunțat oficial preluarea cotei de o jumătate din imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, care a aparținut lui Klaus Iohannis până în 2015.

„Foștii proprietari și-au exprimat acordul cu privire la accesul AJFP Sibiu în spațiu, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus ANAF în situația de a prelua bunul prin schimbarea yalei”, a transmis Fiscul într-un comunicat de presă.

Preluarea s-a realizat ca urmare a unei moșteniri vacante, prin care statul român a dobândit dreptul de coproprietate asupra imobilului. „Procedura de preluare a fost gestionată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu, sub coordonarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov. În urma corespondenței purtate cu foștii proprietari și în conformitate cu atribuțiile legale, instituția a procedat la intrarea în imobil, în calitate de coproprietar al statului român”, se arată în comunicat.

„ANAF are obligația de a administra și valorifica bunurile”

Președintele ANAF, Adrian Nica, aa declarat că Fiscul are obligația de a administra și valorifica bunurile care intră în patrimoniul statului, în strictă conformitate cu prevederile legale: „În acest caz, instituția a acționat transparent și cu respectarea procedurilor, asigurând exercitarea drepturilor statului român ca proprietar”. Executarea silită survine la câteva săptămâni după ce soții Iohannis au fost notificați de ANAF să elibereze spațiul și să restituie sumele încasate.

Inspectorii fiscali au solicitat predarea cheilor, însă fostul președinte nu a răspuns notificărilor. În lipsa unui răspuns oficial, autoritățile fiscale au considerat că familia Iohannis refuză predarea bunului și au procedat la preluarea acestuia.

Traseul juridic al imobilului

Suma datorată, estimată la un milion de euro, reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a spațiului comercial în perioada 1999–2015, interval în care imobilul a fost închiriat unei bănci.

Pe 17 ianuarie, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a făcut precizări după motivarea deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție privind un alt imobil, situat pe strada Gheorghe Magheru din Sibiu. În acel caz, instanța a stabilit că imobilul intră în proprietatea statului român.

Pentru ca ANAF să recupereze prejudiciul, statul trebuia să devină proprietar și asupra spațiului comercial de pe strada Nicolae Bălcescu, deținut inițial de aceiași proprietari ca imobilul de pe Gheorghe Magheru – ambele fiind naționalizate în anii ’60.

Cum a ajuns familia Iohannis proprietară

Ambele imobile au aparținut soților Eliseu și Maria Ghenea (fostă Baştea) și au fost naționalizate în perioada comunistă.

După 1990, Ioan Baştea, strănepot al Mariei Ghenea, a obținut în 1999 anularea naționalizării în instanță. La 1 iunie 1999, Klaus și Carmen Iohannis s-au prezentat la notarul Radu Gabriel Bucșă, Klaus deținând procura de reprezentare a lui Ioan Baştea. Prin succesiune autentică, Baştea a devenit proprietar al imobilului de pe Nicolae Bălcescu 29, iar ulterior, împreună cu Georgeta Lăzurcă și fiica acesteia, Carmen Iohannis, a obținut și dreptul de proprietate asupra imobilului de pe Gheorghe Magheru 35.

În aceeași zi, Ioan Baştea a vândut soților Iohannis jumătate din imobilul de pe Nicolae Bălcescu pentru 3.200 de dolari. În următorii 17 ani, spațiul comercial a adus familiei venituri totale de aproximativ 1,3 milioane de lei, echivalentul a circa 260.000 de euro la cursul actual.