Scriitorul  și investitorul Zachary Karabell scrie că, după ce politicieni conservatori precum senatorul Tom Cotton (R-AR) au declarat „că guvernul este responsabil pentru sănătatea și bunăstarea tuturor cetățenilor”, „va fi greu să închidem acest duh comunitar  într-o sticlă libertariană”.

The Economist sugerează că cinci sute de ani de istorie au arătat că toate crizele duc la creșterea puterii statului (cel puțin în Europa și America) și, în ciuda afirmațiilor inițiale contrare, aceste creșteri sunt rareori temporare.

Unul dintre motivele pentru care noile puteri ale statului tind să devină permanente este faptul că acestea impun un nou standard în așteptările oamenilor cu privire la ceea ce va face și va oferi guvernul.

Există, însă, o veche zicală care spune că, dacă ceva sună prea bine pentru a fi adevărat, atunci probabil chiar așa este.

În primul rând, „marele guvern” al președintelui Donald Trump este foarte diferit de cel al președintelui Franklin Roosevelt din timpul Marii Crize, dar și de politicile Great Society promovate de președintele Lyndon Johnson.

Guvernul lui Trump pompează în mare parte miliardele de dolari către sectorul privat, urmând ca acestea să fie distribuite companiilor, în loc să formeze noi agenții, programe guvernamentale sau plase de siguranță.

Astfel, atunci când administrația Trump a obținut în sfârșit niște consumabile medicale din străinătate, nu a lăsat FEMA (Federal Emergency Management Agency.- Agenția Federală pentru Managementul Situațiilor de Urgență ) să le distribuie în funcție de necesități, ci a apelat mai mult la companii, care le-au vândut celui mai mare ofertant.

O mare parte din banii pentru ajutorarea  întreprinderile mici nu au fost înmânați  Administrației pentru Întreprinderile Mici, ci au fost predați către bănci, care au luat o parte și au pus condiții.

Pandemia nu l-a împiedicat pe Trump să introducă derogări după derogări, reducând cât a putut de mult amprenta guvernului.

Marea dependență de state și localități pentru a face față provocărilor provocate de pandemie înseamnă că multe dintre costuri cad asupra autorităților locale care trebuie să mențină bugetele echilibrate.

PAGINA ANTERIOARA CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE