Presedintele rus Vladimir Putin se pregateste sa plece spre Statele Unite, pentru un summit de doua zile cu omologul sau american George W. Bush.

Reuniunea de la resedinta prezidentiala din Maine, din 1-2 iulie, se anunta una extrem de tensionata, date fiind numeroasele probleme asupra carora cele doua parti au viziuni diametral opuse.

Potrivit lui Serghei Prihodko, consilier pe politica externa al presedintelui rus, pe agenda se vor afla dosarul nuclear iranian, viitorul provinciei Kosovo si controversatul scut antiracheta pe care americanii intentioneaza sa-l instaleze in Cehia si Polonia.

Problema scutului antiracheta a fost, in ultimele luni, principalul subiect de disputa intre Moscova si Washington, tonul replicilor fiind din ce in ce mai dur, ajungandu-se la ceea ce multi au numit „retorica razboiului rece”.

Scandal la Parlamentul European

Scutul antiracheta a iscat dispute aprinse si in Parlamentul European. In cadrul dezbaterii „Are nevoie Europa de un scut antiracheta?”, Polonia si Cehia au fost criticate pentru ca nu si-au consultat partenerii europeni din cadrul UE si NATO inainte de a demara negocierile bilaterale cu Statele Unite privind instalarea a zece interceptoare de rachete balistice si a statiei radar pe teritoriul lor.

Oficialii prezenti la dezbaterile organizate de subcomisia pentru Securitate si Aparare, in special eurodeputatii de stanga si ecologistii, au cerut cu insistenta Varsoviei si Pragai sa nu finalizeze negocierile inainte de a primi acordul aliatilor europeni.

„Procesul de integrare a Poloniei si Cehiei in sistemul antiracheta american nu este inca definit in mod clar in ceea ce priveste implicatiile practice si consecintele sale pentru securitatea unor importante state vecine”, a declarat presedintele subcomisiei, germanul Karl von Wogau.

Cer de urgenta Poloniei si Cehiei sa nu ia decizii definitive inainte ca NATO sa ajunga la un acord final in privinta acestui sistem in urma consultarilor intense cu Rusia”, a adaugat el.

Replica poloneza a fost foarte dura. „Marea Britanie si Franta nu au cerut nimanui permisiunea de a se dota cu arma nucleara”, a declarat presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul PE, polonezul Jacek Saryusz-Wolski.

Acesta a incercat sa justifice atitudinea tarii sale amintind ca problema securitatii nationale este o chestiune interna si nu intra deocamdata in jurisdictia UE.

Dezbaterile s-au incins si mai rau dupa ce o delegatie americana a incercat sa explice natura amenintarilor balistice iraniene, cu ajutorul unor grafice, harti si diapozitive.

Eurodeputatul german Tobias Pfluger a reamintit participantilor la dezbatere ca, in mod similar, interventia din Irak din 2003 a fost precedata de „basme” spuse de fostul secretar al apararii Collin Powell privind armele irakiene de distrugere in masa. 

Avertizare de la NATO

Rachetele iraniene ameninta Romania, Bulgaria, Grecia si Turcia

Ultimele teste efectuate de Iran demonstreaza ca rachetele iraniene pot lovi tinte din Turcia, Grecia, Bulgaria si Romania, a declarat Peter Flory, secretar general adjunct al departamentului de investitii din cadrul NATO, in dezbaterile din Parlamentului European.

Directorul executiv al agentiei americane pentru aparare antiracheta, Patricia Sanders, a declarat ca, potrivit agentiilor americane de informatii, rachetele balistice iraniene vor putea lovi tinte de pe teritoriul american inainte de anul 2015, iar cele din Europa „probabil mult mai devreme”.