Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), în calitate de organism reprezentativ naţional al medicilor specialişti psihiatri din România, membră a EPA (Asociaţia Europeană de Psihiatrie) şi a WPA (World Psychiatric Association), anunță că a luat la cunoştinţă cu îngrijorare despre proiectul de lege care a fost votat recent în Senatul României şi care, dacă va fi adoptat în forma actuală de Camera Deputaţilor, va criminaliza posesia de droguri în vederea consumului propriu şi o va incrimina cu pedepse privative de libertate de până la 5 ani.

Consumul abuziv şi dependenţa de droguri sunt considerate tulburări de sănătate mintală atât de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în nomenclatorul internaţional al bolilor (ICD-10, ICD-11), cât şi de Asociaţia Americană de Psihiatrie (DSM 5).

În România, spun reprezentanții ARPP, persoanele care consumă droguri au fost considerate „infractori" încă de la începutul acestui fenomen în ţara noastră, o rămăşiţă a regimului comunist care nu a fost corectată după 1990. Această modalitate de gestionare a fenomenului consumului de droguri a decuplat brutal ţara noastră de la politicile şi intervenţiile evidence-based medicine, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UNODC, UNAIDS şi Centrul european de monitorizare a drogurilor şi adicţiilor (EMCDDA).

Aceste prestigioase instituţii internaţionale recomandă decriminalizarea consumului, investiţii în prevenirea şi tratamentul dependenţelor de droguri comparabile ca mărime cu cele realizate în combaterea fenomenului prin măsuri de poliţie şi măsuri de tip harm reduction pentru reducerea consecinţelor negative asociate consumului atât pentru individ, cât şi pentru societate.

De altfel, experienţa tuturor statelor europene ne arată că efectul criminalizării şi creşterii pedepselor cu închisoarea nu este cel scontat, de diminuare a consumului, ci, dimpotrivă, este însoţit de o creştere a efectelor negative asociate acestui fenomen (infecţii cu transmitere parenterală precum HIV şi hepatită C, delincvenţă, ca să nu mai vorbim de pierderile de potenţial uman asociate transformării în infractori a unui număr mare de oameni), se arată în crisoarea transmisă de ARPP.

„Departe de a aproba sau încuraja fenomenul de consum al substanţelor ilegale şi distinct de partea penală evidentă a traficului sau vânzării de droguri, referitor la consumul de droguri în sine, ARPP atrage atenţia că acesta este un fenomen extrem de complex pe care statele europene responsabile şi nu numai, caută să-l tempereze şi să-l controleze cu instrumentele sănătăţii publice, nu prin mijloace coercitive asupra tinerilor care consumă recreaţional, nu trimiţând oamenii după gratii. De exemplu, experienţa Portugaliei, care a decriminalizat consumul personal de droguri din anul 2021 arată că ratele de utilizare au scăzut, iar cazurile de dependenţă se situează sub media Uniunii Europene.

Conform ultimului raport al EMCDDA European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, 45% din populaţia Franţei a consumat cel puţin o dată în viaţă cannabis. Această cifră este situată undeva în jur de 20-30 % pentru oraşele mari precum Bucureştiul. Posibilitatea de a criminaliza şi spectrul încarcerării unor procente atât de mari de populaţie este de neconceput în orice ţară civilizată şi nu are niciun suport ştiinţific, moral sau uman.

Solicităm instituţiilor statului să modifice cu celeritate abordarea actuală desuetă şi retrogradă, în care consumatorii de droguri sunt văzuţi strict ca infractori şi "vânaţi" pentru a fi trimişi după gratii, astfel încât să poată fi trataţi ca pacienţi ai sistemului de sănătate din România, cu drepturi şi servicii conforme nevoilor acestora, în consonanţă cu abordarea actuală europeană”, se mai arată în scrsoarea ARPP.

Reprezentanții ARPP spun că trebuie luate de urgență următoarele măsuri:

În plus, considerăm absolut necesare şi urgente următoarele măsuri în domeniu: - Mărirea numărului de paturi şi/sau crearea de noi secţii de tratament de dezintoxicare pentru copiii şi adolescenţii consumatori de droguri;

- Crearea de centre rezidenţiale de terapie post-cură pentru copiii şi adolescenţii consumatori de droguri;

- Lansarea de finanţări substanţiale, constante pentru organizaţiile non-guvernamentale care activează pe teren şi oferă deja, de ani de zile, servicii consumatorilor de droguri şi au proiecte de informare, prevenire şi harm reduction;

- Crearea unui task force / grup de lucru instituţional care să îşi asume o strategie modernă şi integrată a sănătăţii mintale, cu aplecare către domeniul consumului de alcool şi droguri în România, prin mutarea responsabilităţii instituţionale dinspre Ministerul de Interne către Ministerul Sănătăţii, care are specialişti cu know-how medical şi psihologic relevant care să coordoneze eficient elaborarea şi implementarea politicilor publice în domeniul prevenirii şi tratării consumului de droguri;

- Decriminalizarea consumului propriu de droguri şi canalizarea pe campanii de informare şi educaţie adresate populaţiei expuse cu privire la consum şi reducerea riscurilor asociate, printr-un parteneriat viabil şi pe termen lung, asumat de ministerele care au competenţe evidente în acest sector (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei,

„Suntem deschişi la consultări pe marginea acestor propuneri, pe care le considerăm urgente şi absolut necesare pentru limitarea efectelor devastatoare ale drogurilor în societatea noastră şi în perspectiva unei abordări medicale, actuale, bazate pe dovezi a problemelor complexe legate de substanţe”, se arată în încheierea scrisorii.

Scrisoarea este semnată de: Preşedinte - Prof. Dr. Cozman Doina Fost preşedinte - Prof. Dr. Tudose Catalina Preşedinte ales - Sef Lucrari Giurgiuca Ana Secretar general - Dr. Giurgi-Oncu Catalina Membru - Dr. Paziuc Alexandru Membru - Dr. Alexinschi Ovidiu Reprezentantul Asociatiei medicilor rezidenti de psihiatrie - Dr. Buciuta Andrei Presedinte ARPP Prof. Dr. Cozman Doina