Toamna trecută, Institutul Cantacuzino a fost trecut, printr-o ordonanță de urgență, de la Ministerul Sănătății la cel al Educației. Angajaților li s-a promis ștergerea datoriilor instituției, dar au ajuns în situația în care nu-și mai iau nici măcar salariile.

Protest spontan ieri la Institutul Cantacuzino, din Capitală. Sute de angajați au părăsit laboratoarele și au ieșit în curtea instituției scandând: „Salvați Institutul!” și „Vrem să muncim!”. Vineți de frig și îmbrăcați în halatele de lucru, angajații au protestat, în reprize, ex primându-și nemul țumi rile legate de faptul că au primit doar o parte din lichidarea pe luna decembrie (36%), dar și pentru că instituția are poprire pe conturi din pricina datoriilor. „Nici în șomaj nu ne putem duce și nici la pensie, pentru că nu s-au plătit cotizațiile”, au spus unii participanți la protest.

„Înainte de alegeri,ni s-a spus să stăm liniștiți”

Potrivit salariaților, de-a lun gul ultimului deceniu, instituția a fost supusă, deliberatv, unui sabotaj continuu, care a adus-o, în cele din urmă, în faliment. Din septembrie anul trecut, institutul a fost trecut, prin ordonanță de urgență, de la Ministerul Sănătății (MS), la Ministerul Educației și Cercetării. „Înainte de alegeri ni s-a spus să stăm liniștiți că situația se va rezolva. Am stat liniștiți și am ajuns, acum, să nu ne mai luăm nici măcar salariile minime, pentru că, să știți, foarte mulți angajați sunt plătiți cu salariul minim, ne-a declarat Maria Balaban, una dintre angajate.

De la Ana la Caiafa

Potrivit liderului de sindicat Monica Bălteanu, angajații au cerut lămuriri la Ministerul Educației privind situația Institutului, însă pentru partea care ține de Sănătate publică au fost îndrumați către Ministerul Sănătății. „Ministerul Sănătăţii spune că Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care a fost discutat în comisia interministerială, în octombrie 2014, nu este la MS. În memorandum s-a hotărât ștergerea datoriilor noastre către ANAF și denumirea activității de sănătate publică drept serviciu de interes economic general”, a mai spus liderul sindical. Memorandumul nu a fost discutat în Guvern, iar toată activitatea de sănătate publică este blocată.

„Vor să ne distrugă”

„Mă refer la producţia de vaccinuri, supravegherea epidemiologică a României şi analizele gratuite”, a explicat Bălteanu. O parte a angajaților susțin că în spatele falimentului institutului s-ar afla interesele mafiei imobiliare. „Noi avem teren aici, în coasta Casei Poporului, și la Băneasa. Normal că unii le-ar vrea și pentru asta vor să ne distrugă, a declarat un protestatar care a vrut să rămână anonim.

Declinul vizibil al Institutului a început în 2010, după ce Agenția Națională a Medicamentelor i-a retras autorizația pentru produsele injectabile, întrucât expirase standardul de bune practici de fabricație. În 2012, vaccinurile produse aici au fost retrase de pe piață pentru că erau neconforme, iar, în 2013, când activitatea a fost reluată, fiind produse 600.000 de doze de vaccin, s-a descoperit că acestea aveau o concentrație mare de endotoxine. Producția a fost oprită, vaccinurile antigripale fiind importate la prețuri mai mari.

Conturile, blocate pentru datorii

Adrian Onu (foto) este managerul Institutului Cantacuzino din 5 ianuarie 2015.

EVZ: Este un protest spontan?

Adrian Onu: Da, desigur. EVZ: De ce sunt nemulțumiți oamenii? Adrian Onu: Plata lichidării pe decembrie s-a făcut cu întârziere. Pe 12 ianuarie era termenul și banii au fost dați pe 19 și doar 36%. Avem poprire pe conturi din cauza datoriei de 1,4 milioane de lei către Avicola și nici contribuțiile către ANAF, datorate de angajator, nu au fost plătite (alte 9 milioane - n.red).

EVZ: De ce a ajuns institutul într-o asemenea situație?

Adrian Onu: Din cauza subfinanțării cronice, perpetuată an de an din 1990 încoace. (Discuția se întrerupe pentru o scurtă convorbire cu un secretar de stat din Ministerul Sănătății. Deduc că întreabă dacă oamenii s-au calmat.)

EVZ: Ce venituri a avut Institutul în 2014?

Adrian Onu: 7 milioane de lei, din cercetare, și restul, până la 12, din activitatea de producție. De la Ministerul Sănătății am primit 300.000 de lei.

EVZ: Cât înseamnă salariile lunare?

Adrian Onu: Circa 880.000 de lei pe lună. EVZ: Ce salarii au angajații? Adrian Onu: Circa 40% din angajați au salariul minim pe economie, iar salariul unui cercetător nu este departe - 1.050 de lei brut, ca începător. (Discuția se întrerupe iar pentru un apel de la Ministerul Educației.)

EVZ: Sunteți de acord cu un interviu în detaliu despre situația Institutului?

Adrian Onu: Sigur! Oricând.