Sărăcie sau salvare? Ilie Bolojan, premierul cu "Excelul" în mână care taie fără anestezie o Românie în recesiune

România a intrat în anul 2026 cu o perspectivă economică „crâncenă”, marcată de recesiune, inflație ridicată și un deficit major. Vineri, 20 februarie, într-o dezbatere la podcastul Contrapunct, jurnaliștii Dan Andronic și Radu Coșarcă, alături de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, au analizat cauzele acestei situații, concentrându-se pe rolul și stilul de conducere al actualului prim-ministru, Ilie Bolojan.

Un peisaj economic sumbru

Indicatorii economici conturează un tablou îngrijorător. Inflația este „foarte mare”, iar consumul, „pentru prima dată, a scăzut”, oamenii limitându-se adesea la doar câteva produse de bază.

„Coșul mic, nota mare” este realitatea cu care se confruntă românii zilnic. Tăriceanu a subliniat că însăși Banca Națională, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, a identificat „creșterea prețului la energie electrică, gaze și TVA” drept factori principali ai acestei inflații, Isărescu catalogând majorarea TVA-ului drept „o greșeală”.

Mai mult, sectoare întregi suferă o contracție severă; turismul intern a scăzut cu 13%, iar industria HoReCa „moare încet, dar sigur”.

Când toată lumea se uita la Iran, SUA au făcut o mișcare strategică în zona Asia-Pacific, chiar lângă China. Parteneriat militar major cu Indonezia

Kelemen Hunor spune că o conciliere între PNL și PSD este încă posibilă

Ilie Bolojan, omul cifrelor, acuzat de lipsă de empatie

În centrul acestei crize se află premierul Ilie Bolojan. Jurnalistul Dan Andronic l-a descris pe șeful Guvernului ca fiind un om „lipsit de imaginație” și care „nu are empatie nici cât negru sub unghie”. Potrivit lui Andronic, Bolojan pare să nu înțeleagă că economia nu este doar un simplu tabel cu venituri și cheltuieli.

„Economia este în primul rând o stare de spirit. Nu este un Excel. Nu este un tabel în care ai venituri și cheltuieli”, a argumentat Andronic, explicând că deciziile financiare ale oamenilor sunt direct influențate de perspectiva pe care o au asupra viitorului.

Cum îl vede Tăriceanu

Radu Coșarcă a oferit o explicație pentru atitudinea inflexibilă a premierului, comparând-o cu venirea unui „ardelean din Oradea la București” care încearcă să impună cu forța o „rigoare transilvăneană” într-un mediu politic diferit.

Pe de altă parte, Tăriceanu a remarcat că Bolojan este adesea „prea încruntat, prea serios”, deși i-a recunoscut o anumită rigoare și o bună documentare pe subiectele discutate, chiar dacă fără a fi neapărat creativ („nu trebuie să ai imaginație că nu ești artist”).

Această inflexibilitate este resimțită și pe plan politic. Andronic a relatat despre o întâlnire a liberalilor în care, după șapte ore de discuții pe tema statutului partidului, Bolojan „n-a acceptat nici măcar o modificare”.

Tăierile dureroase și teama de retrogradare

Fostul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu a oferit o perspectivă mai nuanțată asupra deciziilor lui Bolojan, sugerând că acesta acționează sub o „mare, mare presiune”. Marea spaimă a actualului guvern a fost posibila retrogradare a României la categoria „junk” de către agențiile de rating, un eveniment care ar fi fost „catastrofal pentru economie”, transformând țara într-una „nefinanțabilă”.

Pentru a evita acest colaps, Bolojan a acționat „cu pistolul la tâmplă”, încercând „cu disperare, să astupe găurile pe unde barca a luat apă”. Măsurile adoptate, precum tăierea avantajelor sociale sau a salariilor anumitor categorii, sunt „lucruri foarte dureroase”, dar considerate necesare de către premier.

Tăriceanu: “Spuneam că am avut o discuție relativ recentă cu Bolojan și am constatat că două dintre subiectele pe care le-am discutat. Era bine documentat și nu era pregătit. Știa cifrele, nu era pregătit dinainte. Cred că e serios, e profund. Acum, nu știu dacă are sau nu are imaginație, pentru probabil că nu trebuie să ai imaginație că nu ești artist. Trebuie să ai anumită rigoare”.

Problema majoră, lipsa unui plan compensatoriu

Tăriceanu: “Ce contează? Cu ce echipă lucrezi pe probleme economice! Eu luasem de la Centrul Român de Politici Economice. Acolo era un grup de economiști unde era Daniel Dăianu, era Amalia Fugaru, Alexandru Ene. Ei au venit și mi-aduc aminte discuțiile pe care le aveam cu Valentin Lazea, care este economistul și șef de la BNR. Discuțiile cu Lazea erau foarte neplăcute, că-ți spunea tot ce nu vrei să auzi, să-ți spunea în față. Dar astea sunt foarte utile."

Tăriceanu a punctat că, simultan cu tăierile, „ar fi trebuit probabil un program de relansare economică sau de investiții care să compenseze contracția”. Deși PSD (partener de coaliție) a condiționat anumite măsuri încă din septembrie de introducerea unui astfel de pachet, progresele par blocate.

În final, cei trei se întreabă în finalul podcastului Contrapunct, cine îl consiliază cu adevărat pe premierul Bolojan pe probleme economice, în absența unui program viabil care să readucă încrederea și consumul pe linia de plutire.