Produsele care vor avea un preț mărit sunt carburanții, energia electrică, țigările și nu în cele din urmă alimentele de bază.

Pierderile suferite de agricultorii români vor fi „suportate„ de consumatori. Fermieri estimează că primele scumpiri vor fi simțite la raft încă din ianuarie-februarie 2021.

Ei preconizează că prețurile la pâine și carne vor crește  în momentul în care marii procesatori vor fi nevoiți, la rândul lor, să achiziționeze materie primă cu sume mult mai mari decât până acum. Este practic, un lanț, determinat de producțiile foarte mici la cereale înregistrate în acest an, seceta fiind cauza.

Efectele situației de față sunt dezvăluite de micii fermieri, care au fost nevoiți să împartă cantitățile obținute cu proprietarii terenurilor cu care au avut încheiate contracte de arendă. Asta în timp ce marii fermieri care mai au ceva producții în silozuri păstrează recolta și așteaptă cel mai bun moment pentru a vinde cerealele la un preț cât mai mare.

”Pe zona Buzăului, cerealele s-au produs în cantități foarte mici. Cei care au mai făcut producții le-au dat în contul contractelor de arendă pe care le-au avut cu proprietarii de terenuri. Firmele mari probabil mai au ceva cantități în silozuri și așteaptă să vină momentul când să le vândă la un preț care să le permită să mai recupereze din cheltuielile și paguba anului care se termină”, a precizat Alecu Valeriu, fermier.

Scumpirile vor fi în lanț și vor porni de la prețul cerealelor. Pe măsură ce procesatorii vor achiziționa grâu și porumb la prețuri mari, vor crește și prețurile produselor finite, cele care ajung pe masa consumatorilor.

”Prețul la cereale a crescut în această perioadă, atât la grâu cât și la porumb. Dacă facem referire la grâu prețul crescut se va găsi într-un final și în prețul pâinii, la porumb prețul crescut se va regăsi în prețul cărnii de pasăre, de porc. Deci toate aceste creșteri se vor regăsi într-un final și la raft, a explicat Alecu Valeriu, fermier, informează agro-tv.ro

Ce nu s-a văzut de-a lungul anului 2020 și a dus la creșterea prețurilor

La situația din prezent a contribuit din plin și faptul că 2020 a fost un an dezastruos pentru agricultură.

Un fermier din Iași a descris pe înțelesul tuturor anul 2020 – a cultivat și grâu, și porumb, dar producția la final de an a fost zero.

„A fost un an foarte dificil pentru agricultură. Dacă vorbim de cultura mare, în primul rând cultura de grâu, am avut pe 40 de hectare și am fost nevoiți să întoarcem toată cultura. Producția a fost zero. Ne-am întors, am mers pe porumb. Planta a ajuns până la o înălțime de 50 de centimetri, după care, nemaifiind precipitații, s-a compromis și cultura de porumb”, a precizat Alex Cojocaru, fermier, pentru Digi 24.

Acesta a atras atenția asupra creșterii prețurilor produselor de bază: “După cum se poate vedea și la rafturile supermarketurilor, de exemplu, prețurile la ulei au crescut în ultimele 2 luni cu 30%. În funcție de stocuri, e posibil să avem parte de scumpiri sau să scadă aceste prețuri”.

Schimbările climatice pun în pericol agricultura și pentru 2021. Iar agricultorii știu cel mai bine de cine depinde pentru ca situația să nu devină mai grea pentru români. „Noi facem datoria, cultivăm pământul, producem hrană pentru populație. Totul depinde climă și de Cel de Sus”, a mai punctat Cojocaru Alex.

Agricultura românească a fost zdruncinată în 2020 de două evenimente majore: pandemia de coronavirus şi seceta extremă, care a fost una dintre cele mai grave din ultimii 50 de ani. Informația este confirmată atât de agricultori, cât și de instituțiile autorizate.

Seceta extremă din acest an a făcut ravagii pe zone agricole extinse din ţară, iar prognozele Departamentului american al Agriculturii (USDA) şi cele ale Comisiei Europene privind producţia şi exporturile de cereale au devenit tot mai pesimiste, începând cu luna mai, mai ales pentru zona Mării Negre.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, transmise la solicitarea AGERPRES, producţia de grâu a României a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut. Producţii reduse s-au mai înregistrat în acest an şi la orz – 727.377 tone, faţă de 1,34 milioane tone anul trecut, orzoaică – 279.039 tone (539.558 tone în 2019) şi ovăz – 187.522 tone (361.573 tone anul trecut).

Viciul preferat, taxat din nou

Printre veștile proaste de la început de an se află și cea a scumpirii viciului preferat al românilor. Acciza totală la țigări va fi majorată, anul acesta, cu 5,3%, în 2 etape. Prima etapa este de la 533,97 lei/mia de țigarete, cât era la fine de 2020, la 546,21 lei/mia de țigarete de la 1 ianuarie 2021. În etapa a doua, scumpirea este de la 563,97 lei/1.000 de țigarete de la 1 aprilie 2021.

Industria a motivat aceasta majorare anticipată ca îndeplinirea unei directive europene. Aceasta se referă la procentul minim de 60% pe care trebuie să-l aibă accizele în prețul mediu de vânzare cu amănuntul. Majorarea totală, adică cea de la 1 ianuarie și cea de la 1 aprilie 2021, ar fi de 0,71 de bani per pachet.

De ce se scumpește benzina 

Întrucât carburanții s-au scumpit de la 1 ianuarie, mulți șoferi din România care vor fi nevoiți să circule mai rar cu mașina. Prețul carburanților a crescut de la începutul anului cu 1,3%, adică 6 bani pe litru. Noul nivel al accizelor aplicabile de la 1 ianuarie, potrivit Codului Fiscal, a fost publicat de Ministerul de Finanțe.

Accizele cresc cu 2,5%, adică de la 1,773 la 1,827 lei pe litrul de benzină și de la 1,625 lei la 1,674 lei pe litrul de motorină, informează profit.ro. 55% din prețul plătit la pompă intră în buzunarul statului (accize + TVA), iar restul rămâne la companii (în jur de 2 lei). În prezent, prețul la pompă e mai mic cu 1 leu decât în decembrie 2019.

Atenție la contractele pentru energie electrică

O nouă scumpire mult mediatizată e cea de la factura de curent. Cine nu a semnat până acum sau nu va semna, până la 31 ianuarie 2021, un contract nou cu furnizorii de energie electrică, va plăti mai mult factura pentru această utilitate. Procentul este cuprins între 13% și 26%. De acum, furnizorii își stabilesc singuri prețul de serviciu cu care vor taxa consumatorii care nu au contract pe piața concurențială.

De exemplu, bucureștenii care au energie electrică acum la preț reglementat, dar nu optează pentru un furnizor concurențial, vor achita cu 23,4% în plus la factura din ianuarie. Același lucru se va întâmpla cu clienții Enel Banat sau Dobrogea (vor plăti 25,7% în plus).

Clienții casnici Electrica din Transilvania și zona de Nord a Munteniei care nu au un furnizor concurențial vor plăti facturi mai mari cu 13,9%-16,5%. Cei ai Oltenia CEZ vor avea facturi cu 17,5% mai mari, iar clienții Moldova E.ON vor plăt cu 13,4% mai mult.

Consumatorii casnici cu contracte semnate pe piața concurențială vor avea o ieftinire la factură. Valoarea acesteia este de 37 de bani la 100 KWh, datorită reducerilor efectuate de ANRE la tarifele de sistem și taxa de cogenerare.