Conform calculelor și statisticilor realizate la nivel european, țara noastră se confruntă cu mari probleme de natură economică. Astfel, România s-a situat în septembrie printre ţările membre ale Uniunii Europene cu cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei. Informația a fost prezentată, vineri, 16 octombrie, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Potrivit sursei citate, rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât până la minus 0,3% în septembrie, de la un nivel de minus 0,2% în august, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut până la 0,3%, de la 0,4% luna precedentă. Comparativ cu situaţia din august, rata anuală a inflaţiei în septembrie a scăzut în 13 state membre (inclusiv în România), a rămas stabilă în şapte şi a crescut în alte şapte ţări membre.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate, în luna septembrie, în Polonia (3,8%), Ungaria (3,4%), Cehia (3,3%) şi România (2,1%). La polul opus sunt unele state membre UE unde rata anuală a inflaţiei este negativă: Grecia (minus 2,3%), Cipru (minus 1,9%) şi Estonia (minus 1,3%).

Datele Eurostat mai arată că în zona euro inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut în septembrie până la 0,4%, de la un nivel de 0,6% în august. Inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de către Banca Central Europeană pentru că aceasta contribuie elaborarea deciziilor sale în materie de politică monetară.

Estimările BCR arată că economia României ar putea înregistra o contracţie de 4,7% în acest an şi o creştere cu 3,9% în 2021 conform celor prezentate de Ciprian Dascălu, economist şef şi director de cercetare la Banca Comercială Română.

Potrivit spuselor sale, creşterea economică de anul viitor va depinde foarte mult şi de modul în care va arăta politica fiscal pe care o va promova Guvernul României.

„Presupunând că nu vom mai avea un lockdown, prognoza noastră pentru anul viitor este o creştere de 3,9%. Pe termen mediu şi lung suntem ceva mai optimişti şi am inclus în prognoza noastră şi fondurile europene suplimentare din programul de revenire. Considerând un multiplicator relativ modest asupra creşterii economice a investiţiilor publice în general tot ajungem cu creşterea pe orizontul 2024 spre 5%. Pe termen scurt, ce putem vedea din indicatorii de încredere, per total economie s-a recuperat undeva la 60% din recul”, a afirmat Ciprian Dascălu.