Potrivit unui sondaj, aproximativ jumătate din ruși nu sunt de acord cu săptămâna de patru zile lucrătoare, de teama reducerii salariilor
Aproape jumătate din ruși au declarat că nu vor susține trecerea la săptămâna de lucru de patru zile, având temerea că o astfel de măsură le va reduce veniturile, potrivit unui nou sondaj, relatează Moscow Times.
La începutul acestei luni, premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că este „foarte probabilă” trecerea la săptămâna de lucru de patru zile pentru a-i ajuta pe oameni să surmonteze epuizarea profesională și oboseala cronică.
În ciuda orelor lungi de program, productivitatea mâinii de lucru rusă este printre cele mai scăzute în rândurile marilor economii mondiale. 48% din ruși se opun, astfel, ideii trecerii la săptămâna de lucru de patru zile, potrivit unui sondaj publicat luni de institutul public de sondare a opiniei VTsIOM, în timp ce 29% au declarat că ar reacționa pozitiv la o săptămână de lucru scurtată.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Temerile ruşilor sunt în principal legate de reducerea (ulterioară) probabilă a veniturilor, ceea ce este esenţial pentru categoriile mai vulnerabile ale populaţiei”, a declarat Valeri Fiodorov, directorul VTsIOM.
Întrebați cum această posibilă tranziție la săptămâna de lucru de patru zile le-ar afecta veniturile, 82% din respondenți au declarat că o reducere a săptămânii de lucru ar antrena o scădere a salariilor, în timp ce 15% au declarat că o asemenea măsură nu le-ar afecta veniturile.
67% din ruși au declarat în mod egal că o reducere a săptămânii de lucru ar antrena și o scădere a productivității în timp ce 29% au fost de părere că, din contra, aceasta ar ameliora productivitatea muncii.
Locuitorii din Moscova și din Sankt-Petersburg și adulții cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au fost cei mai susceptibili să susțină săptămâna de lucru de patru zile, mai indică sondajul.
Criza economică care afectează Rusia, inclusiv din cauza sancțiunilor occidentale legate de anexarea Crimeii, a dus la prăbușirea încrederii poporului în liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Putin a declarat că actualul (și ultimul său mandat) are ca axă prioritară eradicarea sărăciei și dezvoltarea economică a țării.
Însă, cum spuneau unii analiști ruși, economia nu crește prin decrete iar nemulțumirea în creștere a populației este văzută ca principalul pericol al mandatului lui Putin. Spre deosebire de generațiile în vârstă, tinerii și, în general, populația activă a Rusiei nu se mai mulțumesc cu orgoliile militare ale Kremlinului și denunță sărăcia inacceptabilă a Rusiei, țară cu resurse energetice imense dar de care profită doar o încrengătură de companii, mai toate având legături cu Kremlinul.
Recomandările noastre
