În timp ce liderii UE încă mai discută despre posibilitatea îngheţării bunurilor din străinătate ale celei mai mari bănci iraniene, Melli, Teheranul s-a pus deja la adăpost de o eventuală sancţiune de acest gen, relatează Reuters.
Potrivit săptămânalului „Shahrvand- e Emrouz“, Iranul a retras peste 70 de miliarde de dolari din Europa, pentru a evita blocarea conturilor. „Fonduri de aproximativ 75 de miliarde de dolari care riscau să fie blocate au fost transferate înapoi în Iran, la ordinul preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad“, precizează publicaţia citată, fără a spune când au avut loc transferurile.
„O parte dintre sumele pe care Iranul le deţinea în bănci europene a fost schimbată în aur şi acţiuni, iar o altă parte a fost transferată în bănci asiatice“, a declarat Mohsen Talaie, adjunctul ministrului iranian de externe.
Ziarul „Etemad-e Melli“ a relatat încă de săptămâna trecută că Iranul îşi retrage banii din băncile europene, dar acesta nu a avansat nicio sumă.
Luni, premierul britanic Gordon Brown a anunţat că la nivelul UE s-a ajuns la un consens în privinţa îngheţării bunurilor băncii Melli, din cauza refuzului Teheranului de a-şi suspenda programul nuclear. Informaţia a fost nuanţată însă de către şeful diplomaţiei europene, Javier Solana, care a precizat că ţările europene mai au de aşteptat până a lua o decizie în acest sens. Solana a transmis sâmbătă Iranului o ofertă „vastă şi generoasă“ din partea celor cinci membri ai Consiliului de Securitate (SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie), în încercarea de a-i convinge pe liderii de la Teheran să renunţe la activităţile nucleare. Iranul a anunţat ieri că va răspunde cât de rapid posibil ofertei celor cinci ţări.
ATAC PREVENTIV
Israelul caută momentul potrivit
Guvernul israelian nu mai crede că sancţiunile internaţionale pot împiedica Iranul să-şi construiască arma nucleară. Un larg consens în favoarea unei acţiuni militare împotriva facilităţilor nucleare iraniene, chiar şi fără sprijinul SUA, începe să se contureze în rândurile responsabililor israelieni, semnalează publicaţia „Der Spiegel“. Singurul aspect asupra căruia politicienii de la Ierusalim nu au căzut încă de acord este momentul unei astfel de acţiuni militare. Tabăra moderată pledează pentru amânarea acestei soluţii până când Iranul va fi pe punctul de a finaliza arma nucleară, în timp ce radicalii spun că timpul de aşteptare a expirat deja şi că fereastra de oportunitate se va închide odată cu încheierea mandatului lui George W. Bush la Casa Albă.
Recomandările noastre
