Guvernul Ciolacu va adopta, în ședința de vineri, un proiect de act normativ care majorează salariile de bază pentru anumite categorii profesionale. Este vorba de o categorie de bugetari care a protestat recent pentru a-și cere drepturile, inclusiv venituri majorate.

Guvernul urmează să adopte, în ședința de vineri, un proiect de act normative care stipulează majorarea salariilor de bază pentru funcțiile didactice de conducere și didactice auxiliare de conducere, cu nivel de studii superioare/medii din unitățile de învățământ preuniversitar de gradul I și II.

Creșteri salariale pentru funcțiile didactice de conducere și didactice auxiliare de conducere

Astfel, potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern, noul salariul de bază va fi următorul:

- Director: minim 7.800 lei și maxim 8.682 lei

- Director adjunct: minim 7.800 lei și maxim 8.400 lei

- Contabil-șef: minim 5.300 lei și maxim 7.529 lei

- Secretar șef: minim 5.300 lei și maxim 7.529 lei

Hotărârea de Guvern menționată are în vedere funcțiile din grădinițe, școli primare, școli gimnaziale, colegii, licee, centre școlare, școli postliceale și profesionale, palate ale copiilor şi elevilor cu personalitate juridică, cluburi sportive şcolare cu personalitate juridică, cluburi ale copiilor şi elevilor cu personalitate juridică, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, precum și centrele şcolare pentru educaţie incluzivă.

De menționat că viitoarele creșteri salariale se acordă în funcție de tipul unității de învățământ, dar și de numărul de elevi sau grupe de elevi din respectiva unitate școlară .

Ministrul de Finanțe le dă o veste proastă multor români

Pe de altă parte, Marcel Boloş, ministrul de Finanțe, le-a dat o veste nefastă românilor care aşteaptă noi vouchere sau chiar majorări de salarii în următoarea perioadă. Ministrul apreciază că există un risc de securitate economică națională privind consolidarea bugetară prin creşterea veniturilor fiscale. Boloș atrage atenția că în ultimul deceniu, veniturile fiscale din UE au înregistrat un avans de 2,2% din PIB, în vreme ce în România creşterea a fost de doar 0,3%.

„Consolidarea bugetară prin creşterea veniturilor fiscale este, dincolo de orice, o problemă de securitate economică naţională şi de solidaritate naţională. Tocmai de aceea, obiectivul este să ne asigurăm că progresul economic aduce beneficii tuturor segmentelor societăţii, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Pentru că până atunci, suntem statul a doua cea mai scăzută pondere a veniturilor bugetare în PIB. Pe cifre, nu putem trece cu vederea că în ultimul deceniu veniturile fiscale din UE au înregistrat un avans de 2,2% din PIB, în România creşterea a fost de 0,3%”, a explicat ministrul.