Guvernul Romaniei. Sursă foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
Guvernul a adoptat miercuri proiectul de rectificare bugetară, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că prin această măsură România revine „într-o zonă de proiecție realistă” din perspectiva echilibrului finanțelor publice. „Avem nevoie ca prin mesajul ca odată cu adoptarea rectificării să transmitem atât românilor cât și piețelor și investitorilor că revenim într-o zonă de seriozitate și disciplină financiară și schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele. Era un mesaj necesar și așteptat”, a declarat ministrul Finanțelor după ședința de Guvern.
Ce și-a propus Guvernul odată cu prima rectificare bugetară
Rectificarea bugetară are ca obiectiv principal menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, ce depășește pragul de 150 de miliarde de lei. Totodată, au fost ajustate fondurile din componenta de împrumut a PNRR, destinate finanțării a patru ministere.
„Ne-am propus să reglăm sumele pentru zona de împrumut, mai ales PNRR, pentru ministere cheie, care aveau epuizate aceste capitole de bugetare foarte importante pentru investiții. Aici discutăm de Ministerul Transporturilor, de Ministerul Economiei, de Ministerul Mediului și de Ministerul Dezvoltării. Toate aceste patru ministere nu mai aveau sume disponibile pentru zona de împrumut PNRR.
Prin această rectificare, am reglat toate aceste probleme. Sunt în jur de 5 miliarde care sunt destinate acestei zone. De ce e importantă? Pentru că trebuie să intrăm într-o logică de accelerare a absorbției PNRR-ului, iar acești bani sunt importanți pentru obținerea țintelor din PNRR. Suntem la finalul discuției cu ultimele memorandumuri legate de PNRR și ne îndreptăm în linie dreaptă spre aprobarea renegocierii PNRR-ului", a mai precizat ministrul Finanțelor.
Alexandru Nazare. Sursa foto: Facebook/Alexandru Nazare
Rectificarea bugetară nu a fost pe placul tuturor miniștrilor
Alexandru Nazare a explicat că procesul de rectificare bugetară a fost unul complex, bazat pe analize financiare detaliate și pe evaluarea performanței fiecărui minister. El a subliniat că distribuirea fondurilor nu s-a făcut arbitrar, ci în funcție de gradul de execuție și de capacitatea fiecărui ordonator de credite de a utiliza eficient resursele alocate anterior. În opinia sa, prioritizarea investițiilor și eliminarea risipei sunt esențiale pentru stabilitatea bugetară.
Ministrul a menționat că presiunile politice nu au lipsit, însă criteriile economice au prevalat în luarea deciziilor finale. „Nu putem acorda bani doar pentru a mulțumi un minister sau altul. Rectificarea trebuie să reflecte realitatea execuției bugetare, nu dorințele politice”, a spus Nazare, insistând asupra faptului că bugetul trebuie să rămână sustenabil și echilibrat.
Totodată, oficialul a admis că a fost nevoie de numeroase discuții pentru a liniști nemulțumirile din interiorul Guvernului. Scopul, a spus el, a fost atingerea unui compromis realist care să asigure continuitatea proiectelor prioritare, fără a pune presiune suplimentară pe deficitul bugetar. „Am preferat un buget echilibrat în locul unuia populist”, a concluzionat ministrul Finanțelor.
Ținta de deficit bugetat este de 8,4% din PIB
Alexandru Nazare a explicat că menținerea deficitului bugetar la 8,4% din PIB reprezintă o variantă realistă, agreată în urma discuțiilor cu oficialii de la Bruxelles, pentru a evita tăieri drastice de investiții.
El a subliniat că o țintă mai mică ar fi impus măsuri suplimentare de austeritate, care ar fi afectat proiectele de infrastructură și programele economice în derulare. Rectificarea bugetară aprobată miercuri reflectă, potrivit ministrului, un echilibru între nevoia de finanțare și responsabilitatea fiscală.
Cine va primi mai mulți bani după rectificarea bugetară
Rectificarea bugetară aprobată de Guvern aduce creșteri importante de fonduri pentru mai multe ministere și instituții, în special cele care gestionează programe sociale, proiecte de dezvoltare și investiții strategice. Cea mai mare alocare suplimentară merge către Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale, care primește peste 20 de miliarde de lei, urmat de Ministerul Muncii, cu peste 5,5 miliarde lei destinate cheltuielilor sociale și programelor de sprijin pentru familii, tineri și pensionari.
Ministerul Dezvoltării și cel al Agriculturii primesc, la rândul lor, sume semnificative pentru finanțarea proiectelor locale și a celor derulate din fonduri europene. Agricultura beneficiază, în mod special, de alocări pentru proiecte postaderare și programe de modernizare, în timp ce Ministerul Energiei și cel al Economiei primesc fonduri suplimentare pentru investiții în infrastructura energetică și sprijinirea mediului antreprenorial.
De asemenea, alte instituții cheie, precum Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Educației și Serviciul Român de Informații, beneficiază de creșteri bugetare. Banii vor fi direcționați către implementarea proiectelor PNRR, organizarea alegerilor prezidențiale și acoperirea cheltuielilor de personal. Rectificarea reflectă, astfel, o orientare către consolidarea sectoarelor esențiale pentru stabilitatea administrativă și economică a României.
Creditele bugetare diminuate pentru șapte ministere
Rectificarea bugetară a adus și tăieri semnificative pentru mai multe ministere, în special acolo unde s-au înregistrat economii sau întârzieri în implementarea proiectelor cu finanțare europeană. Cea mai mare diminuare, de peste 3,2 miliarde lei, afectează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, urmat de Ministerul Sănătății, care pierde 2,6 miliarde lei. În cazul Sănătății, reducerea este justificată prin economii rezultate din proiecte PNRR și fonduri externe nerambursabile aflate în întârziere.
Transporturile, Finanțele și Afacerile Interne se numără, de asemenea, printre ministerele care pierd fonduri, în timp ce Secretariatul General al Guvernului și Serviciul de Telecomunicații Speciale înregistrează ajustări moderate. În ciuda acestor tăieri, unele instituții păstrează sume suplimentare pentru cheltuieli urgente — de exemplu, Ministerul Finanțelor a primit un plus pentru acoperirea costurilor juridice legate de procesele internaționale. Rectificarea reflectă o redistribuire a resurselor către domeniile considerate prioritare de Guvern în acest final de an.
