Rușii, campioni ai spionajului în Europa

Sursa foto: Arhiva EVZ

Zilele trecute a fost dată publicității o interesantă analiză a Agenției suedeze de cercetare în domeniul apărării – FOI, intitulată ,,Spionajul în Europa este tot mai complex’’. Analiștii militari au studiat în profunzime cazurile pe segmentul de contrainformații – în perioada 2008-2024 – pornind de la condamnările pentru spionaj în 20 de state europene.

Analiza a fost comandată de cele trei servicii de informații suedeze: SAPO – Serviciul de securitate (civil), FRA – Supraveghere electronică (Ministerul Apărării) și MUST – Securitate militară. Au fost utilizate doar surse deschise. În cazurile analizate - 70 la număr - s-au dat sentințe definitive la instanțele de judecată naționale. Voi încerca, în rândurile de mai jos, să expun succint, conținutul studiului și concluziile analiștilor militari suedezi.

Estonia sau eficiența serviciului de contraspionaj

Judecând prin prisma distribuției teritoriale, cele mai multe cazuri, dovedite, au afost în Europa Orientală și regiunea baltică. Mica Estonie deschide lista cu 19 condmnări, urmată de Germania cu 8, Macedonia de Nord (8), Lituania (7) și Letonia (6). Excluzând Germania, acțiunile de spionaj din Europa Occidentală – în care s-a ajuns în fața instanței – sunt nesemnificative.

Aceasta, doar din punct de vedere statistic, însă realitatea este puțin diferită. S-a căutat mereu ,,veriga slabă’’ în lanțul de securitate continental, fie că ne referim la NATO sau la Uniunea Europeană. Pornind de la această ultimă aserțiune, nu este greu să ne imaginăm cine a încercat și încearcă constant să străpungă bariera contraspionajului european. Fiindcă a fost vorba de Estonia ca țintă predilectă, trebuie adăugat faptul că această țară are unul dintre cele mai eficiente servicii europene de contraspionaj, SAPO. Toleranța este ,,zero’’ pentru acțiuni de spionaj pe teritoriul național.

Spionajul rusesc este campion ...

Federația Rusă domină tabloul. Se află la originea a 47 de penetrări informative descoperite în spațiile analizate. Urmează China (6), Iran (3), Turcia (3) și Belarus (2). În  Macedonia de Nord au fost cazuri în care nu s-a identificat țara de unde a fost înițiată acțiunea de spionaj.

Analiza agenției din Stockholm arată că după 2014 – ocuparea Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă – și mai ales după debutul ,,operațiunii speciale’’ din februarie 2022, spionajul a redevenit un instrument central în contextul competiției strategice continentale. Întrucât Rusia domină de departe spectrul spionajului în Europa, studiul militarilor suedezi evidențiază o serie de noi linii directoare și metode apărute în acțiunile informativ-operative ale Moscovei din ultimii ani.

Schimbări metodologice, în ton cu timpurile și ... interesele

-Serviciile rusești au extins metoda ,,agenților low cost sau ,,folosește și aruncă’’, recrutați cu ajutorul rețelelor sociale, Telegram în special. Recrutarea este rapidă - pe bază financiară, sau ideologică, uneori – iar sarcinile sunt clar stabilite și de scurtă durată. De multe ori, recrutarea se face ,,sub steag străin’’. Agenții sunt înrolați în numele serviciilor secrete din alte state. Descoperirea lor nu ridică nicio problemă pentru Moscova.

-În general, pe plan motivațional, modelul clasic MICLE – money, ideology, coercion, ego – rămâne valabil dar în tot mai mică măsură. Jumătate din cei condamnați au primit recompense financiare, iar 20% aveau legături de familie sau identitare cu țara serviciului recrutor. Sunt în scădere cazurile de coerciție, șantaj sau resentimente personale. Aproape că lipsesc cazuri legate de dependența de alcool, droguri sau jocurile de noroc. Acestea își găsesc locul în narativul popular-literar despre spionaj.

Nu există un profil unic al agenților, însă obiectivele din sfera apărării reclamă recrutarea de bărbați, în special, cu un trecut în domeniul militar, al informațiilor sau cercetării.

Despre agenții ,,low cost’’ și ocazionali

Așa cum arătam mai sus, alături de relația ,,clasică’’ între ofițer și agent, rețelele sociale își consolidează rolul de vector structural de recrutare. Linkedin și mai sus pomenita Telegram – alături de alte platforme – sunt folosite pentru înrolări țintite sau chiar generalizate.

Tendința observată de analiștii suedezi este spre o schimbare radicală de strategie. Se trece de la agenți profesioniști pe termen lung, la un mod de externalizare a sarcinilor către agenți ocazionali. Candidații sunt recrutați prin anunțuri de tip ,,muncă de acasă’’ destinate tinerilor, străinilor sau persoanelor cu probleme financiare. Sarcinile includ acțiuni de supraveghere, fotografierea unor elemente de infrastructură, colectarea de date Wi-Fi sau chiar acte de sabotaj (incendieri, vandalism). Unii dintre acești agenți ,,low cost’’ nu cunosc identitatea reală a angajatorului și cred că lucrează pentru firme sau agenții private. Remunerația se face rapid, pe sarcină realizată, în criptomonedă (Bitcoin, Tether).

Obiective vechi și mijloace noi

Colectarea de date pe segmentul infrastrucurii militare primează între obiective, urmat de noile tehnologii utilizabile în domeniul apărării și logistica lanțului de aprovizionare a Ucrainei cu armament occidental. Spionajul politic și supravegherea alegerilor din unele state completează tabloul intereselor rusești în străinătate.

O atenție specială este acordată echipajelor navelor comerciale rusești - cargouri, nave de pescuit sau chiar iahturi de agrement - care se deplasează în porturi occidentale. Agenții recrutați din rândul marinarilor – ruși și străini – primesc misiuni țintite, legate de obiective strategice din porturi sau din apropierea lor. De regulă, restul echipajului nu este la curent cu ,,misiunea secundară’’ a navei, dar ofițerii de bord, vechi agenți sau chiar membri ai serviciilor, au misiunea să-i acopere pe spionii ocazionali. Cei cu vechime însă sunt folosiți pentru recrutarea așa-numitor ,,agenți de proximitate’’ din personalul portuar autohton. Sarcina acestora din urmă este monitorizarea mișcărilor navelor NATO în secțiunile militare ale porturilor europene. Acțiunile de acest gen fac parte din ,,spionajul hibrid’’, un nou concept în activitatea de informații a Moscovei.

Scurte concluzii

Baza de lucru a FOI a fost extrem de redusă. Cele 70 de condamnări pentru spionaj dovedit reprezintă – în viziunea analiștilor militari suedezi – doar vârful icebergului. Cele mai multe dintre acțiunile de acest tip, descoperite, nu ajung la marele public. Poate la fel de multe rămân nedescoperite.

Spionajul se transformă rapid într-un sistem complex de acțiuni hibride, tot mai dificil de descoperit și încă și mai greu de urmărit pe perioade lungi. Jocurile operative, atât de ,,populare’’ în timpul Războiului Rece, rămân în arsenalul tematic al autorilor de romane și scenarii de film. Se shimbă - cum am văzut mai sus - profilul agenților, obiectivele și modalitățile de recrutare și recompensare.

În acest context, nu putem să nu salutăm inițiativa Ursulei von der Leyen de creare a unui serviciu de informații și contrainformații al Uniunii Europene. Războiul și amenințarea perpetuă din est, contextul geopolitic regional și mondial o impun cu necesitate. Însă ar trebui configurat ab initio în funcție de noile provocări, pe care FOI le surprinde în mod profesionist.