Românii vin la Târgul de Crăciun să mănânce și să bea vin fiert. Turiștii străini cumpără și altceva decât mâncare. Exclusiv

Aproape un sfert din cele 120 de căsuțe instalate în Târgul de Crăciun din Piața Constituției din București sunt cu produse alimentare, preparate tradiționale, dar și waffles sau bubble tea. Este o ofertă adaptată pe gustul vizitatorilor majoritari. Pentru ceilalți expozanți prezenți – artizanii, meșteșugari sau creatorii urbani – turiștii străini reprezintă o clientelă serioasă, pentru că achiziționează și altceva decât mâncare și băutură.

„Românii vin mai mult la Târgul de Crăciun ca să mănânce ceva și să bea un vin fiert, decât să cumpere altceva. Anul trecut mai cumpărau și altceva, dar acum e tot mai slab. Și pe toți îi auzi că vor să se hrănească sănătos”, mi-a spus resemnată o doamnă de la o căsuță din Piața Constituției unde vinde siropuri naturale și produse apicole. „Nici cu turiștii străini nu e mai bine, că nu pot să ia cu ei sticle de sirop sau borcane de miere pe avion. Cu bulgarii am mai mult noroc, pentru că vin cu autocarul”, mi-a mai dezvăluit un mic secret comercial doamna în cauză.

Nu este o opinie singulară – mai mulți dintre artizanii și meșterii prezenți la târg cu produse nealimentare susțin că „noroc cu străinii, că mai facem și noi ceva vânzare”. Și, în bună parte, au dreptate, pentru că pentru mulți dintre bucureșteni mersul la Târgul de Crăciun înseamnă mai mult o ieșire la o gustare și un vin fiert.

Iar turiști de peste hotare chiar sunt – la intrarea în incinta delimitată în fața Palatului Parlamentului un ghid explica de zor unui grup numeros despre „rivoluzione rumena”. În timp ce printre grupurile de turiști care se înghesuiau la căsuțe am auzit vorbindu-se frecvent engleza.

Primul antrenor sunat de Mihai Stoica pentru a prelua FCSB după plecarea lui Mirel Rădoi

Persoanele care s-au născut după 1 ianuarie 2009 nu vor mai avea voie să fumeze și să vapeze

Andrei Ursu Mocanu înconjurat de cele 2.000 de decorațiuni handmade aduse la Târgul de Crăciun. Sursa foto: Arhiva companiei

Cererea decide oferta

Situația nu este nouă însă, așa că mulți dintre producătorii locali și-au adaptat oferta la cerere. De exemplu, Andrei Ursu Mocanu, care este prezent la târg cu o gamă largă de decorațiuni handmade – de la ornamente de brad și clopoței, la magneți și cuiere –, a inscripționat o parte din ele în română, și o alta în engleză.

Spre nemulțumirea clienților autohtoni, care chiar îi reproșează acest lucru. „Mesajele cu care sunt inscripționate sunt jumătate în română, jumătate – în engleză. Și mulți români ne ceartă că de ce scriem în engleză. Și le explic: cumpărătorii cei mai mulți sunt turiștii străini”, spune antreprenorul din Curtici.

Afacerea de familie pe care a dezvoltat-o împreună cu soția sa a rezistat cu brio pe piață și s-a dezvoltat în cei 20 de ani de existență. „Înainte de Pandemie mergeam des la târguri de produse handmade în toată țara. Dar după Pandemie am încetat, pentru că nici târgurile nu mai sunt ce au fost, și am început colaborări cu magazine de suveniruri din țară. Este mai simplu să trimitem marfă din atelier, decât să mergem noi prin țară. Mai venim doar la Târgul de Crăciun din București și la Târgul Olarilor din Sibiu”, spune Andrei Ursu Mocanu.

Și ceramica de Horezu se vinde mai bine la străini. Sursa foto: Arhiva companiei

Pregătirea începe din septembrie

Antreprenorul din Curtici consideră însă că Târgul de Crăciun din Capitală este cel mai bun din țară. „Din cauza turiștilor străini. De exemplu, în weekend-uri, mai mult vorbim engleza la stand, decât româna. Și noi ne-am mirat la început de ce sunt atât de mulți străini, dar Bucureștiul are frumusețea lui și atrage turiști. Italienii sunt cei mai mulți, apoi grecii, urmați de spanioli și de bulgari.”

Vânzările bune făcute la București au în spate multă muncă. De exemplu, pregătirea pentru Târgul de Crăciun din Capitală începe din septembrie. „Este multă muncă, pentru că toate produsele sunt realizate manual și trec prin mâna noastră de șapte, opt ori până la final. Noi facem tot ceea ce avem expus și am adus vreo 2.000 de produse. Încercăm să fim cât mai diverși, să oferim și produse utile, dar majoritatea sunt decorative. Iar aici, în București, pentru că sunt foarte mulți turiști străini, am încercat să-i cucerim cu decorațiuni mai mărunte, tip suvenir, pe care le pot lua cu ei pe avion. De atâția ani, ne-am mulat pe cerere”, concluzionează antreprenorul din Curtici.

Și nu este o opinie singulară - un producător de ceramică din Horezu, mândrie națională a românilor, susține același lucru: majoritar turiștii străini îi cumpără produsele, cu precădere cele de mici dimensiuni - ceșcuțe și castroane - pe care le pot lua pe avion. Vinde vasele mari la expozițiile și târgurile de ceramică dedicate din țară, unde lumea vine exact pentru acest lucru. Nu pentru o gustare și un vin fiert.