Pagina de Facebook a președintelui Iohannis a fost luată cu asalt încă de ieri de românii care îl găsesc vinovat de eșecul Schengen. Pe toate rețelele de socializare, curg reproșurile la adresa conducerii țării și acuzații la adresa guvernului austriac. Dar oare avea președintele îndatoriri în această situație?

Enervarea românilor vine din faptul că președintele Iohannis nu s-a manifestat activ în aceste zile, tace, chiar și acum când președintele Austriei și-a exprimat public regretul pentru votul anti-România dat de guvernul țării sale.

Jurnalistul Ionuț Cristache a prezentat rezultatele unui sondaj intern al PNL care arată pe cine văd românii responsabili pentru votul negativ primit în Consiliul JAI.

Pe primul loc, indicat de 36% dintre respondenți este președintele Klaus Iohannis. El este urmat de PSD, cu 9%, PNL, cu 8%, de premierul Nicolae Ciucă, cu 5%, AUR, 4%, Marcel Ciolacu, președintele PSD cu 3%. Un procent de 2% dintre cetățenii români consideră că vina aparține și celor de la USR, în vreme ce 1% dau vina pe UDMR.

Doar 11% dintre români susțin că vina pentru eșecul Schengen aparține altora, din afara clasei politice, în vreme ce 21% dintre cei întrebați au refuzat să răspundă sau au spus că nu știu pe cine să dea vina.

O voce interesantă a fost cea a fostului ministru de Externe Cristian Diaconescu.

Întrebat, joi seara, în podcastul lui Marius Tucă dacă nu era normal ca președintele Iohannis și premierul Ciucă să fi avut informații cu privire la aderarea României la Schengen, Diaconescu a declarat că „în mod normal, din punct de vedere strict profesional, trebuia să ai detalii. Aici nu se poate. Noi, oamenii de rând, putem să spunem că nu am știut și că ni s-a părut că din declarații publice nu rezultă așa ceva. Oficiul diplomatic trebuie să cunoască anticipat o astfel de situație. Cred că s-au dus într-o direcție pentru că au primit semnale bune de la germani și francezi, iar atunci au extrapolat, zicând că e în regulă, restul statelor nici nu mai contează”.

Cu siguranță a existat și această suficiență deoarece Mihai Cătălin Necula, directorul Direcției Generale de Afaceri Europene, Schengen şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Afacerilor Interne a fost decorat de președintele Austriei de curând.

Care sunt îndatoririle unui președinte de țară?

Legat de intervenția lui Cristian Diaconescu mi-am amintit că, în anul 2019, a acordat un interviu Evenimentului zilei, iar una dintre întrebări a fost legată de ce responsabilități are președintele României. Nu știu dacă azi ne-ar mai oferi cineva un răspuns atât de elaborat și tranșant, așa că am ales să-l reproduc pe cel dat în urmă cu 3 ani. El explică și de ce sunt atât de supărați românii pe președintele lor.

Iată răspunsul fostului ministru de Externe Diaconescu:

„Președintele, ca instituție, e cel mai informat om din România. Asta pentru că există reflexe instituționale, mecanisme legale care țin de regulamente, dar și un anume tip de cultură, ca președintele, șeful statului, cel mai votat om din țară, să primească toate datele, pe palierele constituționale în care are atribuțiuni de răspuns. În general, în mandatul președintelui intră zona de securitate și apărare națională, zonele care țin de funcționarea sistemului judiciar, inclusiv intervenția în parcursul legislativ prin promulgări și sesizări la Curtea Constituțională, și politica externă din plin. 

Contează foarte mult dorința lui de implicare, modul în care realmente simte încotro merge țara, pentru că din ora în care a intrat în birou devine responsabil și pentru trecut, ca să nu mai vorbesc de prezent și viitor. 

Important de spus și că președintele vorbește în numele României. Când se iau o serie de decizii, bune sau rele, în zona partenerilor noștri, România trebuie să aibă o singură voce. Cui îi pasă în Slovenia sau alte țări din cele 22 care sprijină proiectul privind procurorul european, de exemplu, că în România există diferențe de percepție în legătură cu respectivul candidat? Cu totul și cu totul alte criterii erau avute în vedere. 

Văd și politicieni nemulțumiți de relația cu Occidentul, care se plâng de dublu standard, la noi acasă. Asta ne plângem noi doi, dar ei, care ocupă o funcție, ce fac pentru ca România să nu fie umilită, pusă într-o situație oarecum de inferioritate, și, cel mai periculos, într-o situație de izolare? (…)   

Revenind la întrebare, președinția este o instituție, prin natura ei piramidală, dar extrem de importantă, nu numai pentru aspectale care țin de confirmarea legislației ce se adoptă în Parlament, dar și pentru contactele externe, păstrarea României conectată la dialogul internațional, atribuțiile constituționale ale președintelui fiind acelea de a conduce politica externă. Guvernul execută politica externă”.