România o să decidă în ședinșa CSAT dacă dă curs invitației lui Donald Trump. Taxa e de 1 miliard de dolari

România o să decidă în ședinșa CSAT dacă dă curs invitației lui Donald Trump. Taxa e de 1 miliard de dolariDonald Trump. Sursă foto: whitehouse.gov

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a confirmat că România a primit oficial o invitație din partea președintelui Donald Trump de a se alătura unui nou organism internațional denumit „Consiliul pentru Pace”, dar a subliniat că o decizie privind participarea țării noastre, inclusiv asumarea unei contribuții financiare de până la 1 miliard de dolari, trebuie luată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și analizată în contextul bugetului și al politicii externe.

Ce este „Consiliul pentru Pace” și de unde a apărut ideea

Inițiativa face parte dintr-un plan mai amplu promovat de administrația americană pentru crearea unei structuri internaționale care să promoveze stabilitatea și pacea în zone afectate de conflicte.

Conceptul a fost inițial legat de planurile de reconstrucție și stabilizare a Fâșiei Gaza, iar oficialii de la Washington au vorbit despre extinderea mandatului acestui organism pentru a include și alte regiuni, precum Ucraina și Venezuela, potrivit relatărilor din presa internațională.

Conform proiectelor statute consultate de jurnaliști, „Consiliul pentru Pace” (uneori denumit în presa străină și „Board of Peace”) ar fi condus de președintele SUA, cu un mandat inițial asociat reconstrucției în Gaza, dar cu intenția declarată de a acționa și în alte regiuni afectate de conflict. Trump însuși ar urma să dețină un rol de președinte al acestui organism, cu posibilitatea de a dicta ordinele de zi și de a influența modul de funcționare.

De ce România a fost invitată și cât costă un loc permanent

Administrația Prezidențială de la București a confirmat primirea unei scrisori din partea lui Donald Trump adresată președintelui României Nicușor Dan, prin care România este invitată să devină membră a „Consiliului pentru Pace”. Invitația oficială urmează unei liste largi de state convidate la această inițiativă internațională.

Un proiect de statut consultat de presa internațională indică faptul că țările care doresc un loc permanent în acest consiliu ar trebui să contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari. Statele care nu vor face o astfel de contribuție pot adera, dar numai pe perioade limitate, de trei ani, cu posibilitate de reînnoire.

Ministrul Nazare a calificat suma ca fiind „importantă” și a subliniat că o eventuală decizie privind asumarea acesteia trebuie aprobată în CSAT, considerând-o o decizie strategică de politică externă, nu una pur tehnică sau bugetară.

Alexandru Nazare

Alexandru Nazare. Sursa foto: Facebook/Alexandru Nazare

Cum funcționează și ce scop își propune Consiliul pentru Pace

Detaliile despre structura exactă a „Consiliului pentru Pace” sunt încă neclare, dar proiectele existente sugerează că acesta va avea un rol de coordonare a reconstrucției și stabilizării în zone de conflict și de promovare a unei guvernanțe legitime în asemenea regiuni. Este planificat să fie un organism internațional cu membri statali, posibil condus de Trump însuși, cu o placă executivă și cu un mandat inițial axat pe Gaza, dar cu intenția de a extinde domeniul de acțiune.

Potrivit unor surse, extinderea consiliului dincolo de Gaza include ideea de a include și zone precum Ucraina, iar numărul total de state invitate ar putea ajunge la aproape 60, cu roluri variate, de la membrii fondatori la membri pe termen limitat.

Reacții și îngrijorări internaționale după anunțul lui Donald Trump

Propunerea a generat deja reacții diferite la nivel internațional. Unele state și oficiali și-au exprimat interesul sau acceptarea condițiilor, în timp ce altele sunt mai reticente, punând sub semnul întrebării scopul real al acestei structuri, transparența fondurilor și impactul asupra rolului Organizației Națiunilor Unite. De exemplu, unele guverne europene și oficiali europeni au sugerat că majoritatea țărilor UE ar putea refuza să participe, invocând îngrijorări legate de suprapunerea cu misiunile tradiționale ale ONU și influența disproporționată a unui singur stat membru.

1
4