Iată că vin şi veşti bune despre România. Producţia industrială a revenit pe creştere în Uniunea Europeană şi zona euro în luna mai, după două luni consecutive de scăderi ca urmare a măsurilor de izolare impuse de Covid-19, dar cu toate acestea înregistrează în continuare scăderi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate, marţi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

România, alături de Franţa, Slovacia, Ungaria

Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 12,4% în zona euro şi cu 11,4% în Uniunea Europeană (UE 28), în luna mai 2020 comparativ cu luna aprilie 2020, iar în rândul statelor membre cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate în Italia (42,1%), Franţa (20%), Slovacia (19,6%), Ungaria (15,6%) şi România (15,1%).

În schimb, în ritm anual, luna mai 2020 comparativ cu luna mai 2019, producţia industrială a scăzut cu 20,9% în zona euro şi cu 20,5% în UE. Cele mai importate scăderi au fost înregistrate în Slovacia (minus 33,5%), Ungaria (minus 27,6%) şi România (minus 27,4%).

Eurostat precizează că, în ritm anual, producţia industrială a scăzut în toate statele membre UE în luna mai

Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că în luna mai 2020, producţia industrială a crescut, ca serie brută, faţă de luna precedentă, cu 22,2%, datorită rezultatelor consemnate în industria prelucrătoare (+31,8%). Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 15,1%, creştere susţinută de industria prelucrătoare (+20,6%).

Domeniile cuprinse în analiza Eurostat

În mai 2020 faţă de luna mai din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a fost cu 30,6% mai mică, pe fondul scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-33,8%), industria extractivă (-18,2%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-11,8%). Totodată, producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 28%, în perioada analizată, ca urmare a activităţilor din industria prelucrătoare (-31%), industria extractivă (-17,4%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-11,6%), relatează Agerpres.