Polița de asigurare pentru răspundere civilă auto (RCA). Sursa foto: pixabay.com
Din cuprinsul articolului
Datele ASF, UNSAR și Eurostat arată că România se află printre statele europene unde polița RCA reprezintă o povară disproporționată raportat la venituri. Costurile ridicate, salariile mici și frecvența mare a daunelor mențin piața într-o zonă de dezechilibru. Evenimentul Zilei a făcut, recent, un calcul pentru ca șoferii să știe cât plătesc, în funcție de capacitatea cilindrică.
Un RCA care mușcă din venituri mai mult decât în alte state din UE
România continuă să fie una dintre țările europene în care polița RCA cântărește cel mai greu în bugetul șoferilor. Analizele pieței realizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare-Reasigurare (UNSAR) confirmă același fenomen: chiar dacă valoarea absolută a poliței nu este cea mai mare din Europa, raportul dintre prețul RCA și veniturile disponibile se situează printre cele mai dezavantajoase.
În datele Eurostat privind veniturile medii nete ale gospodăriilor, România se află în continuare în partea inferioară a clasamentului european, ceea ce înseamnă că orice cost obligatoriu are un impact mai accentuat. Din perspectiva asigurărilor, această realitate devine evidentă. Polițe care, în alte țări, reprezintă un procent minor din venitul lunar, ajung în România să depășească praguri incomode pentru o mare parte a populației.
De ce sunt polițele RCA atât de împovărătoare
Piața locală de asigurări auto are câteva caracteristici structurale care determină costuri ridicate raportat la veniturile șoferilor. ASF a subliniat constant că una dintre principalele probleme rămâne frecvența daunelor. România se numără printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai mare rată a accidentelor rutiere raportată la numărul de vehicule înmatriculate. Această situație se reflectă direct în costurile suportate de asigurători, care includ despăgubiri, reparații și riscuri suplimentare.
UNSAR a menționat în analizele sale că valoarea medie a unei daune RCA crește constant, stimulată de scumpirea pieselor de schimb, creșterea costurilor din service-uri și durata mai mare a proceselor de reparație. Toate aceste elemente urcă valoarea finală a despăgubirii, ceea ce se transferă, inevitabil, în prețul poliței.
Mai există și o problemă administrativă: lipsa unui sistem digital integrat, care să reducă birocrația și timpul de procesare al daunelor, afectează eficiența întregii piețe. În timp ce alte state europene utilizează baze de date comune, fluxuri automatizate și sisteme SIMS standardizate, în România aceste mecanisme sunt încă în implementare sau incomplete.
Povara raportată la salariu: locul României în Europa
Raportările Eurostat privind veniturile disponibile, combinate cu datele ASF privind valoarea polițelor, conturează o imagine clară: România nu are cele mai scumpe RCA din Europa în termeni absoluti, dar are un RCA greu de suportat pentru șoferul obișnuit.
Veniturile reduse ale gospodăriilor fac ca un cost standard, obligatoriu, să aibă o presiune mai mare comparativ cu țările occidentale. În state unde salariul mediu depășește 2.500–3.000 de euro net, valoarea unei polițe RCA nu reprezintă mai mult de o fracțiune din venitul lunar. În România, unde veniturile medii nete sunt mult mai mici, același cost reprezintă o parte considerabilă din buget.
Un factor suplimentar este și distribuția veniturilor: ponderea mare a salariaților care câștigă în jurul salariului minim sau puțin peste acesta accentuează senzația de cost disproporționat. Pentru acești șoferi, RCA devine unul dintre cele mai împovărătoare costuri anuale.
Piața RCA, între dinamici instabile și presiuni politice
Piața locală a asigurărilor auto a traversat, în ultimii ani, momente tensionate. Insolvențe repetate ale unor asigurători importanți au destabilizat întregul sistem, generând perioade de criză în care prețurile polițelor au crescut brusc. ASF a intervenit prin măsuri temporare de plafonare sau stabilizare, însă efectele pe termen lung sunt încă vizibile.
UNSAR a atras atenția că un cadru predictibil este esențial pentru stabilitatea pieței. Fără o strategie coerentă pe termen lung, piața oscilează între perioade de liberalizare totală și intervenții administrative, ceea ce afectează direct consumatorii.
