Autostrada A7. Sursă foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii cinci ani, iar densitatea lor pe suprafața țării va crește în aceeași măsură, arată datele analizate de Profit.ro. Această evoluție va apropia România de nivelul marilor state din Europa, în timp ce zona Bucureștiului va ajunge să rivalizeze, din punct de vedere al conectivității rutiere, cu capitalele europene importante.
România accelerează: autostrăzi dublate în cinci ani și conectivitate la nivel european
În prezent, rețeaua de autostrăzi a României măsoară 1.422 de kilometri, ceea ce a permis deja depășirea unor state precum Cehia, Danemarca sau Croația.
În paralel, sunt în construcție 832,2 kilometri, care, dacă termenele contractuale vor fi respectate, vor fi finalizați în trei-patru ani, ducând rețeaua la aproximativ 2.255 de kilometri deschiși traficului.
Această extindere va permite României să urce semnificativ în clasamentele europene, atât în funcție de lungimea totală a autostrăzilor, cât și raportat la suprafață și populație. Până în 2029, țara ar putea depăși state precum Suedia, Ungaria, Polonia sau Elveția, presupunând că și acestea nu își extind semnificativ rețelele proprii.
Scenariul extins: România ar putea depăși 2.800 km de autostradă până în 2030
Potrivit declarațiilor directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, în următorii cinci ani ar putea fi finalizați 1.752,82 kilometri de autostradă. Aceasta înseamnă că, pe lângă tronsoanele aflate deja în construcție, aproape 1.000 de kilometri noi ar putea intra pe șantier până în 2030.
Dacă acest ritm se va menține, România ar putea ajunge la o rețea totală de circa 2.825 de kilometri de autostrăzi, depășind astfel state precum Olanda sau Grecia. La nivel european, rețeaua totală însumează aproximativ 77.000 de kilometri, cele mai extinse fiind în Spania, Germania și Franța. La polul opus se află țări precum Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia sau Norvegia, fiecare cu sub 1.000 de kilometri de autostrăzi. România a ieșit deja din zona periferică a clasamentului, deși decalajele față de liderii europeni rămân mari.
Autostrada din Olanda. Sursa foto: Freepik
Densitatea rămâne o provocare, cu excepția Capitalei
Raportată la suprafață, România continuă să fie una dintre țările cu cea mai redusă densitate de autostrăzi din Europa. În schimb, regiunea București–Ilfov se detașează, mai ales după finalizarea integrală a inelului A0, apropiindu-se de valorile înregistrate de marile capitale europene.
În Europa, densități de peste 100 km de autostradă la 1.000 km² se întâlnesc în capitale precum Budapesta, Viena, Madrid sau Berlin. La nivel național, țările mici și dens populate, precum Olanda, conduc clasamentele, cu peste 60 km/1.000 km², urmate de Luxemburg, Belgia și Germania, în timp ce Elveția atinge aproximativ 33 km/1.000 km². România se află în prezent la doar 6 km/1.000 km², însă până în 2029 ar putea ajunge la aproape 10 km/1.000 km², în timp ce București–Ilfov se apropie deja de 80 km/1.000 km², un nivel comparabil cu cele mai dense regiuni europene.
Calendarul lucrărilor legate de autostrăzi: peste 200 km noi în următorii doi ani
După aproximativ 146 de kilometri dați în folosință în 2025, anul viitor ar urma să fie finalizați alți 167 de kilometri pe autostrăzile A0, A1, A3 și A8. În 2027, sunt planificate noi loturi pe A1 și A13, cu o lungime totală de circa 138 de kilometri, ceea ce înseamnă peste 200 de kilometri noi în doar doi ani, îmbunătățind considerabil mobilitatea.
În 2026, inaugurările vizate includ tronsoane pe A1 (Tigveni–Curtea de Argeș și Margina–Holdea), A3 (Nădășelu–Poarta Sălajului), A0 (sector nordic) și A8, Autostrada Unirii, între Târgu Mureș și Ungheni. În 2027, planurile prevăd finalizarea integrală a Autostrăzii Sibiu–Pitești și a loturilor dintre Sibiu și Făgăraș pe viitoarea Sibiu–Brașov. Realizarea obiectivelor depinde însă de respectarea contractelor, de plățile la timp și de condițiile administrative și politice care să nu întârzie lansarea noilor proiecte.
