Numărul de persoane angajate a scăzut pentru prima dată sub pragul de 4 milioane, anul trecut, 2021 continuând astfel trendul înregistrat în 2020. Începând din anul 2019, numărul angajaților români a scăzut de la an la an, arată datele studiului realizat de platforma „termene.ro”.

Dacă în anul 2019, în România erau angajate 4,2 milioane de persoane, la fel ca în anul 2018, în primul an de pandemie numărul acestora s-a redus la 4,1 milioane de persoane.

Continuând trendul, în 2021 numărul de persoane angajate a scăzut până la aproximativ 3,811 milioane.

Deşi este vorba despre un fenomen generalizat, vizibil în toate industriile, HoReCa şi construcţiile au înregistrat cele mai mari scăderi.

Domeniul HoReCa a pierdut peste 21% dintre angajaţi, iar cel al construcţiilor 21,6%. Cele mai mici scăderi ale numărului de angajaţi, raportat la nivelul din 2020, sunt în agricultură, - 4,55%, şi în comerţ, - 7,22%.

„Companiile au fost forţate de criză să îşi eficientizeze activitatea, iar o parte a acestui proces a însemnat renunţarea la angajaţii consideraţi non-esenţiali.

Oricât de cinic ar suna, este una dintre primele măsuri pe care o firmă trebuie să o ia în perioadele dificile, pentru a reuşi să supravieţuiască. În acelaşi timp, unii angajaţi au renunţat la posturile lor din România şi au ales să plece din ţară, în state în care salariile sunt mai mari, iar joburile mai stabile”, a declarat Adrian Dragomir, consultant de business şi fondator termene.ro.

Județele cu cel mai mic număr de angajați

Judeţul cu cea mai accentuată scădere a fost Timiş, care a pierdut peste 11% din angajaţi în 2021, pe când cele mai mici scăderi se înregistrează în județele Prahova, Argeş şi Sibiu.

Singurul judeţ în care a existat o creştere a numărului de angajaţi este Bacău, unde anul trecut au fost cu 1% mai mulţi angajaţi comparativ cu 2020, de la aproximativ 81.800 persoane, la 82.600 persoane.

Principalele motive ale scăderii numărului de angajați

Principalele trei motive ale scăderii numărului de angajaţi, potrivit specialiştilor sunt:

• eficientizarea activităţii societăţilor, cauzată de restricţiile aferente pandemiei COVID-19 (un număr mare de persoane au fost disponibilizate ca urmare a măsurilor restrictive impuse de pandemie);
• lipsa de personal calificat, mediul concurenţial din ce în ce mai puternic face ca angajaţii calificaţi să fie extrem de greu de găsit, iar multe companii activează cu deficit de personal;
• salariile net superioare oferite pe domenii similare în ţările din vestul Europei.

Locurile de muncă pierdute în ultimii doi ani vor trebui recreate pentru că economia nu poate creşte cu deficit de personal. Pe termen scurt, cel mai probabil se va apela la mâna de lucru ieftină, provenită din ţări precum Nepal, Sri Lanka, iar pe termen lung evoluţia ratei şomajului va fi direct legată de evoluţia existentă la nivel macroeconomic, subliniază studiul, potrivit Agerpres.