Om al străzii. Sursa foto: Freepik

Rapoarte ale OECD, FEANTSA și studii ale ONG-urilor europene arată că tot mai mulți migranți est-europeni — inclusiv români — ajung să trăiască în locuințe improvizate, adăposturi temporare sau chiar mașini, în Italia, Spania și Germania. Fenomenul este masiv, dar slab documentat oficial, din cauza subraportării.

Rapoartele scot în evidență problemele pe care le au est-europenii în Occident

Fenomenul românilor care trăiesc în mașini în Occident a devenit vizibil abia atunci când ONG-urile europene au început să documenteze situația migranților vulnerabili. În multe orașe din Germania, Italia și Spania, parcări de la marginea localităților, zone industriale sau livezi de pomi fructiferi au devenit spații în care muncitorii sezonieri își improvizează locuințe.

Niciun stat european nu publică statistici oficiale dedicate cetățenilor români aflați în astfel de situații. Totuși, rapoarte ale unor instituții importante, precum OECD și FEANTSA, confirmă că migranții din Europa de Est sunt suprareprezentați în categoriile care intră în formele de lipsă de locuință. În aceste categorii intră și cei care dorm în mașini, dar și cei care locuiesc în barăci improvizate, containere sau locuințe temporare.

Cel mai recent document de referință privind fenomenul este raportul OECD „Challenges to Measuring Homelessness among Migrants”, publicat în 2024. Raportul explică faptul că aproape niciun stat european nu colectează date despre naționalitatea persoanelor fără adăpost și că o mare parte a migranților care dorm în mașini nu apare în nicio statistică oficială.

Germania, singura țară cu o încercare amplă de cuantificare

Rapoartele FEANTSA – Federația Europeană a Organizațiilor care lucrează cu persoane fără adăpost – sunt printre puținele care oferă o imagine mai apropiată de realitate. În profilul dedicat Germaniei, organizația arată că în anul 2016 aproximativ 860.000 de persoane au trecut printr-o formă de lipsă a locuinței. Este o cifră extrem de ridicată pentru un stat european și, potrivit aceluiași document, migranții reprezintă o proporție semnificativă. O parte dintre ei sunt muncitori români care lucrează în construcții, agricultură sau curierat, zone în care cazarea nu este asigurată.

În marile orașe ale Germaniei, ONG-urile locale semnalează de ani întregi situația muncitorilor est-europeni care locuiesc în mașini. Fenomenul este întâlnit în special la lucrătorii sezonieri sau la cei care își pierd locul de muncă și nu mai pot plăti chiria. Parcările marilor lanțuri comerciale sau zonele industriale sunt locurile în care acești oameni își petrec nopțile.

Deși autoritățile germane oferă adăposturi temporare, multe dintre acestea sunt suprasolicitate, iar unii migranți preferă să rămână în mașini, unde nu sunt obligați să respecte ore fixe, să își înregistreze datele sau să renunțe la animalele de companie.

Italia, epicentrul celor care dorm în mașini din cauza muncii sezoniere

Italia este una dintre destinațiile preferate ale românilor, însă în anumite regiuni fenomenul este mult mai vizibil decât în alte state europene. Zone precum Piemonte, Lombardia sau Emilia-Romagna sunt cele în care ONG-urile au raportat în mod repetat situații în care muncitorii sezonieri români trăiesc în mașini sau în rulote improvizate.

Cauzele sunt complexe. În agricultură, salariile mici, lipsa contractelor formale și lipsa locuințelor pentru lucrători duc la situații în care oamenii sunt nevoiți să doarmă în propriile vehicule. Unele primării au anunțat în ultimii ani că vor să amenajeze spații dedicate lucrătorilor agricoli, însă proiectele sunt limitate și insuficiente.

Fenomenul este confirmat și de studiile academice privind migranții vulnerabili din UE. Un exemplu este studiul publicat în Journal of Northern Migration Research, care analizează situația migranților est-europeni. Studiul arată că românii, în special cei aflați în situații economice dificile, recurg la dormitul în mașini, corturi sau spații improvizate pentru a economisi bani.

Spania, legătura directă dintre munca sezonieră și lipsa locuinței

În Spania, fenomenul este puternic asociat cu agricultura intensivă. Regiunile Huelva, Murcia și Almería se confruntă de ani întregi cu lipsa cazărilor pentru forța de muncă sezonieră. În plin sezon de recoltare, mii de lucrători ajung să trăiască în barăci, corturi sau mașini. Printre ei se află și români, conform rapoartelor FEANTSA și OECD, deși Spania nu publică statistici pe naționalități.

Organizațiile umanitare spaniole atrag atenția că locuințele improvizate sunt afectate de incendii, lipsa apei potabile și condiții de igienă precare. În unele cazuri, oamenii dorm câte patru sau cinci într-o mașină, în special cei care sosesc pentru perioade foarte scurte de lucru.

De ce nu există cifre oficiale despre românii care trăiesc în mașini

Raportul OECD explică motivele pentru care fenomenul este aproape imposibil de cuantificat. În primul rând, statele europene nu includ dormitul în mașină în definițiile oficiale ale persoanelor fără locuință. De aceea, aceste persoane nu sunt înregistrate nicăieri.

În al doilea rând, majoritatea statelor UE nu colectează date despre naționalitatea persoanelor fără adăpost. România nu are nicio instituție responsabilă cu monitorizarea propriilor cetățeni vulnerabili din străinătate, iar consulatele nu au nici capacitatea, nici mandatul de a colecta astfel de date.

În al treilea rând, fenomenul este mobil. Muncitorii sezonieri își schimbă locația frecvent, iar situația de a dormi în mașină poate dura câteva nopți sau câteva luni, în funcție de perioada de vârf a recoltelor sau de proiectele din construcții.

Raportul OECD subliniază clar că persoanele care dorm în mașini, în corturi sau în clădiri abandonate sunt „invizibile statistic” și că realitatea este mult mai gravă decât cifrele oficiale.

Cum arată, în realitate, această formă de supraviețuire

Mărturiile ONG-urilor prezente în teren arată că multe dintre aceste persoane sunt muncitori care își trimit banii în România, plătesc datorii sau economisesc pentru propria familie. Unii au contracte de muncă, dar nu își permit chiria. Alții lucrează fără acte, ceea ce îi face vulnerabili la abuzuri.

În unele comune din Italia și Spania, mașinile românilor parcate lângă câmp au devenit imagini obișnuite. În Germania, parcările centrelor comerciale sunt un loc frecvent întâlnit pentru dormit. Deși poliția poate interveni uneori pentru motive de siguranță, dormitul în mașină nu este ilegal, atâta timp cât nu există plângeri.

Pentru ONG-uri, fenomenul este o formă modernă de precaritate, greu de surprins în statistici, dar vizibil la nivel social și uman. De cele mai multe ori, oamenii evita adăposturile oficiale de teamă că vor fi obligați să își comunice datele, să accepte reguli stricte sau să fie separați de familie.