Actualitate
Româncele, acces limitat la metodele de contracepție. Cifre îngrijorătoare în rândul adolescentelor care devin mame
Cuplu. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
În România, rata natalităţii în rândul adolescentelor de 10-14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media UE, arată un raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). De asemenea, rata natalității în cazul tinerelor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani este de 3,4 ori mai mare față de media europeană. Mai mult, datele arată că româncele au acces limitat la metodele de contracepție.
Româncele, acces limitat la metodele de contracepție
În 2024, aproape unul din zece copii născuți în România a avut o mamă minoră. Din totalul de 148.916 nașteri, 13.816 au fost ale unor adolescente: 594 fete sub 15 ani și 13.222 tinere între 15 și 19 ani.
INSP subliniază că sarcinile la adolescente reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Ele cresc riscurile pentru mamă şi copil, inclusiv greutatea mică la naştere, naşterea prematură, decesul perinatal şi decesul matern. La nivel global, complicaţiile legate de sarcină şi naştere sunt principala cauză de deces în rândul fetelor de 10-19 ani (OMS).
Anticoncepționale. Sursa foto: Freepik
Consecințe sociale grave
Pe lângă impactul medical, naşterea la vârste fragede are consecinţe sociale grave, precum abandonul şcolar, limitarea oportunităţilor educaţionale şi profesionale, şi dificultăţi economice şi emoţionale pe termen lung.
Tinerii necesită o atenţie specială în ceea ce priveşte sănătatea sexuală. Raportul internațional HBSC 2021/2022 arată că România se situează printre ţările cu cea mai mare frecvenţă a utilizării prezervativului la vârsta de 15 ani, în rândul celor care şi-au început viaţa sexuală: 75% dintre băieţi (faţă de media europeană de 61%) şi 67% dintre fete (cu 10 puncte procentuale peste media UE de 57%).
Riscuri majore
Cu toate acestea, aproximativ 25% dintre băieţi şi peste 30% dintre fete nu folosesc metode eficiente de protecţie, expunându-se riscului de sarcini nedorite şi infecţii.
Pentru a preveni aceste riscuri, este esenţial ca tinerii să beneficieze de informaţii corecte şi de sprijin din partea familiei, şcolii şi profesioniştilor din sănătate, astfel încât să poată lua decizii informate privind viaţa sexuală şi să îşi protejeze sănătatea.
Ziua Mondială a Contracepţiei, marcată anual pe 26 septembrie la nivel global, are ca scop creşterea conştientizării şi asigurarea accesului fiecărei persoane la informaţiile necesare pentru alegerea metodei contraceptive adecvate, potrivit stilului de viaţă, planurilor de viitor şi stării de sănătate.
70% dintre cuplurile căsătorite folosesc metode de contracepție
În România, aproximativ 70% dintre cuplurile căsătorite sau aflate în uniune consensuală folosesc metode de contracepţie, însă nevoia neacoperită de contracepţie modernă în rândul femeilor de vârstă fertilă rămâne ridicată, situându-se la 26,5%, potrivit INSP.
La nivel global, tot mai multe femei aleg să amâne sau să evite o sarcină pe perioade mai lungi din viaţa lor reproductivă. Numărul femeilor cu nevoi de planificare familială — fie că sunt căsătorite, aflate într-o relaţie, sau necăsătorite, dar active sexual, fertile şi doritoare să prevină o sarcină — a crescut de la 0,7 miliarde în 1990 la 1,1 miliarde în 2021, înregistrând o creştere de 62%.
În acelaşi interval, utilizarea metodelor moderne de contracepţie a crescut cu 58%, ajungând la 871 milioane de femei în 2024. În prezent, aproape 78% dintre femeile cu vârste între 15 şi 49 de ani care doresc să evite o sarcină folosesc o metodă modernă, însă peste 250 de milioane rămân fără acces la contracepţie eficientă.
