Raportul asupra stabilităţii financiare elaborate de Banca Naţională a României a identificat cel mai important risc sistemic pentru stabilitatea financiară din România în perioada următoare.

„Evaluările curente semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilităţii financiare din România: creşterea incertitudinii la nivel global şi reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, respectiv deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii şi a costului de finanţare a deficitului bugetar”, se arată în documentul citat. Potrivit acestuia, al treilea element de impact este legat de cadrul legislativ, intern, impredictibil în domeniul financiar-bancar. De asemenea, alte riscuri vin din nerambursarea creditelor contractate de sectorul neguvernamental şi accesul la finanţare a economiei reale.

„Un al treilea element de impact asupra stabilităţii financiare se situează la nivel ridicat: riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar. Alte două riscuri sunt de intensitate moderată şi privesc nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi accesul la finanţare a economiei reale”, se spune în raport.

BNR menţionează că, de la ultimul raport, riscurile sistemice la adresa stabilităţii financiare din România au crescut substanţial, similar cu evoluţiile la nivel european şi mondial.

Pe de altă parte, declanşarea pandemiei COVID-19 are consecinţe economice, sociale şi financiare negative importante, ceea ce a determinat adoptarea rapidă de măsuri de către autorităţile naţionale şi internaţionale.

Astfel, pandemia a afectat sever toate sectoarele activităţii economice şi a determinat creşterea semnificativă a incertitudinii, măsurile de limitare a răspândirii bolii, generând blocaje în lanţurile de ofertă şi contracţia puternică a cererii.

În acest context, BNR arată că actuala criză, generată de pandemie, poate reprezenta şi o ocazie pentru implementarea unor măsuri structurale care să poziţioneze România într-o nouă paradigmă de creştere economică, mai sustenabilă, inovativă şi mai rezistentă la şocuri.

Estimările organismelor europene şi internaţionale privind creşterea economică în România pentru anul 2020 indică o contracţie de până la 6%, urmată însă de o revenire a dinamicii PIB în teritoriu pozitiv în anul 2021.

 

BNR a dat lovitura. Isărescu a dezvăluit de unde vin 4, 5 miliarde de euro

Câți români au rămas cu buzunarele goale după izolare. Datele BNR sunt alarmante