Dupa 38 de ani, armata britanica a pus capat misiunii de sprijinire a politiei nord-irlandeze.

Cea mai indelungata misiune militara din istoria armatei britanice a luat sfarsit la miezul noptii trecute. Londra a hotarat in mod oficial sa suspende operatiunile de sprijinire a politiei din Irlanda de Nord, incepute in urma cu 38 de ani si la care au luat parte per total in aceasta perioada 300.000 de militari. In timpul celor mai tulburi vremuri, mai precis in 1972, numarul soldatilor detasati pe teritoriul nord-iralndez a ajuns la 27.000.

Potrivit BBC, chiar daca operatiunea cunoscuta sub denumirea „Banner” s-a incheiat, 5.000 de soldati britanici vor ramane in Irlanda de Nord. Totusi, asigurarea ordinii publice va cadea in totalitate in responsabilitatea politiei nord-irlandeze. Cei 5.000 de militari vor putea fi detasati in orice moment in alte teatre de operatiuni din lume, la fel ca alte regimente ale armatei britanice.

Au crezut ca vor ramane cateva saptamani

Trupele britanice au fost detasate in Irlanda de Nord in 1969, in urma unor violente de amploare intre catolici si protestanti. La acel moment, comandantii britanici erau convinsi ca soldatii nu vor ramane pe teritoriul nord-irlandez mai mult de cateva saptamani. Rolul militarilor era sa mentina pacea intre protestanti si catolici, intrucat politia nu mai facea fata problemelor care apareau zilnic.

Initial, multi catolici pareau sa respire usurati cand vedeau trupele britanice in zonele in care comunitatea lor era atacata de protestanti, insa ulterior lucrurile s-au schimbat. „Armata a fost desfasurata mai intai la Belfast, dupa ce cateva strazi au fost incendiate intr-un cartier catolic si soldatii au venit sa impiedice astfel de actiuni in oras”, povesteste istoricul Brian Feeney, specializat in istoria Irlandei.

Acesta a adaugat insa ca nu a trecut mult si catolicii au inceput sa priveasca venirea trupelor cu gandul la interventiile britanice in Irlanda, care datau inca din vremea lui Henric al II-lea. Astfel, s-a creat un context favorabil aparitiei noii Armate Republicane Irlandeze (noua IRA), ale carei actiuni erau indreptate impotriva armatei. De la inceputul opratiunii Banner, 763 de militari britanici au fost ucisi.

Seful serviciului de Politie din Irlanda de Nord (PSNI), Hugh Orde, a declarat ca masura decisa acum de Londra nu pune nicio problema fortelor de ordine nord-irlandeze. „De cateva luni nu am mai apelat la colegii nostri militari pentru a asigura misiunile de mentinere a pacii”, a adaugat seful politiei.

La randul sau, colonelul Wayne Harber, comandant adjunct al Brigazii de Infanterie 39, care se afla in Irlanda de Nord, a declarat ca sfarsitul operatiunii Banner este un moment de reflectie asupra a ceea ce s-a petrecut si a ceea ce s-a realizat in 38 de ani. „Cel mai bun lucru este sfarsitul conflictului din Irlanda de Nord si optimismul cu care oamenii privesc spre viitor”, a afirmat Harber.