Actualitate
REŢETA BOLDEA: Decanul de la Facultatea de Drept din Sibiu s-a făcut proprietar pe terenurile morţilor
Titus Serediuc predă despre legi dar a fost condamnat pentru corupţie. Ca inspector al Consiliului Judeţean Sibiu, a pus ochii pe nişte terenuri intravilane, fabricându-şi un dosar de moştenitor pe documente false şi mărturii mincinoase. Dar pedeapsa primită e doar cu suspendare.
De mai bine de șapte luni, studenții Facultății de Drept din cadrul Universității Româno-Germană din Sibiu au un decan condamnat definitiv: doi ani de închisoare cu suspendare și cinci ani termen de încercare pentru infracțiuni asimilate actelor de corupție.
Proprietarii au murit în 1973, el le-ar fi primit în '75 Titus Serediuc, decanul facultății amintite, a fost condamnat de Curtea de Apel Alba. Instanța a ajuns la concluzia că, pe când lucra în cadrul Consiliului Județean Sibiu, Titus Serediuc ar fi descoperit cinci loturi de teren din Muzeul Astra care nu erau intabulate pe numele Statului Român. Două dintre aceste terenuri le-a intabulat, folosind martori mincinoși, pe numele său. În fața instanței, decanul Facultății de Drept a susținut că terenurile au fost primite de familia sa de la foștii proprietari sași prin 1975. Chiar dacă unii din sașii invocați au decedat de prin 1973. Acces la date confidențiale = profit pentru Serediuc Timp de 13 ani, până în octombrie 2005, Titus Serediuc a lucrat, printre altele, ca inspector de specialitate în cadrul Consiliului Județean Sibiu, cu atribuții în aplicarea Legii fondului funciar.
Prin natura serviciului său, Serediuc a descoperit că cinci parcele de teren aflate în zona Muzeului Astra (aflat în subordinea CJ Sibiu), care ar fi trebuit să aparțină Statului Român, figurau, de fapt, în cartea funciară, pe numele vechilor proprietari sași. Potrivit instanțelor și a procurorilor care au cercetat cazul lui Serediuc, acesta a profitat de poziția sa și a solicitat o serie de date despre vechii proprietari de la Inspectoratul de Poliție și de la Parohia Evanghelică. „Întrucât aceste date nu erau publice, acesta creează aparența că datele sunt solicitate de Primăria municipiului Sibiu, pentru clarificarea situației juridice a unor terenuri”, arată instanța de la Alba. „Titus Serediuc a obținut informații care nu erau destinate publicului și s-a folosit de acestea”, mai spune în motivare judecătorul. Ulciorul tot se sparge Cu ochii pe aceste terenuri, Titus Serediuc s-a prezentat la Judecătoria Sibiu, în 2006, cerând să se constate că folosește de mai bine de 30 de ani două dintre parcele și, prin urmare, se cuvine ca acestea să fie trecute pe numele său.
Serediuc a susținut că acele terenuri au fost obținute de tatăl său în noiembrie 1975, fără niciun înscris. Una dintre parcele, susținea Serediuc, a fost obținută în acel noiembrie 1975 de la Dandler Rudolf, persoană care, de fapt, decedase în iunie 1973. În procesul de la Judecătorie, fostul angajat al CJ Sibiu a adus și un martor – fost coleg în cadrul CJ Sibiu – care a declarat instanței că știa că Serediuc are un teren în apropiere de Pădurea Dumbrava (zona în care a fost ridicat Muzeul din Dumbravă) și că l-a și ajutat la defrișarea de arbori de pe terenul respectiv.
Un al doilea martor chemat de Serediuc a povestit instanței că decanul de la Drept are grădini, fâneaţă și pomi fructiferi în zona amintită. Prin urmare, Judecătoria Sibiu admite intabularea dreptului de proprietate pe numele lui Serediuc. Pentru că totul a mers „ca uns”, decanul de la Drept a decis să încerce și intabularea celorlalte trei parcele netrecute pe numele Statului. CJ Sibiu a descoperit, însă, minciuna și a sesizat Poliția, acuzându-l pe Serediuc de declarații false și pe cei doi martori de mărturie mincinoasă. Și-a intabulat terenurile de sub apă Serediuc nici nu a fost atent la ce face. În graba de a trece pe numele său terenurile, a crezut că acestea se află undeva la marginea Muzeului Astra. În realitate, numerele topo ale terenurilor intabulate de el corespund câtorva mii de metri pătrați aflați sub lacul din Muzeu. Lacul a fost amenajat pe terenurile sașilor decedați.
După ce a fost condamnat, pe rând, de Judecătoria Sibiu și, apoi, de Curtea de Apel Alba, în septembrie 2011, Titus Serediuc continuă să susțină că e nevinovat și spune că a promovat cale de atac la instanțele europene. „Nu am fost judecat conform legilor românești. Am dat în judecată sentința. Să fie rejudecată sau să fie retrimisă în România să rejudecăm pe baza codului de procedură civilă, penală, conform actelor normative în vigoare. Am fost învinuit, o dată inculpat, o dată învinuit, nici nu știam. Acolo a fost o confuzie”, a declarat Serediuc, pentru Evenimentul Zilei. Universitatea: alt decan, de luna aceasta Deși a fost înștiințată de condamnarea penală rămasă definitivă, conducerea Universității Româno-Germană nu a luat nicio măsură. A așteptat să i se încheie mandatul de decan al lui Serediuc, în februarie anul acesta, iar acum așteaptă ca în locul său să fie numit un nou decan în urma alegerilor programate pe 17 aprilie.
„Regretăm faptul că domnul conf.univ.dr. Titus serediuc a săvârșit acele fapte, depășind normele etice și morale și pătând astfel imaginea Facultății de Drept și a Universității Româno-Germane din Sibiu, unde își desfășoară activitatea profesori recunoscuți pentru competența lor”, susține noul rector, Gheorghe Bichicean, care a ajuns în fruntea RoGer acum câteva zile.
Recomandările noastre
