Satul Vulcăneşti din raionulu Nisporeni, situat la distanţa de cca 70 de kilometri de la Chişinău şi de 20 de kilometri de la frontiera cu România este localitatea cu proporţia cea mai mare de populaţie romă din Republica Moldova. În localitate sunt doar trei familii de moldoveni, iar alţii, câţiva moldoveni au ajuns să locuiască aici după ce şi-au unit destinele cu romi. Localitatea care numără puţin peste o mie de locuitor, uimeşte prin contrastele pe care le întâlneşti la fiecare pas.

Alături de gospodăriile de lux și casele excentrice, cu camere de supraveghere instalate la fiecare colț şi bolizi de ultimă generație, vezi şi multe case sărăcăcioase. Satul Vulcănești a fost menționat documentar în anul 1443.

Lux şi opulenţă într-o localitate din Republica Moldova

Satul Vulcăneşti impresionează prin numărul de case de lux, unele adevărate palate. 

Maneliștii români, Florin Salam, Adrian Minune și Nicolae Guță sunt lăutarii preferați la multe nunți și cumetrii în Vulcănești. Iar însemnul bunăstării sunt bijuteriile masive din aur pe care le poartă atât femeile, cât şi bărbaţii. 

Romii din Vulcăneşti achită sume de la 20 la 40 de mii de euro pentru a-l avea la petrecere pe un manelist de peste de peste Prut. Unii  iau credite de la bancă, lăsându-şi casele gaj, doar pentru ca să-i cânte Salam sau Guţă.

Câţiva ani în urmă, un cuplu din Vulcăneşti şi-a făcut nunta în vinerea Paştelui. Orice petrecere  în această zi este considerată ca un mare păcat de creştinii ortodocşi. 

La nuntă s-au servit doar bucate de post. În schimb, din curtea unde se da petrecerea a răsunat peste tot satul vocea lui Salam. Interpretul a avea programul supraîncărcat şi era liber doar în ziua respectivă. 

Cum fac bani romii din Vulcăneşti

Locuitorii din Vulcăneşti nu au afaceri şi nici nu sunt angajaţi oficial în câmpul muncii. Excepţie face doar Aza Ibrian, care deţine lângă casa sa un mic magazin alimentar, şi Ruslan Stoica, care a spart stereotipurile şi a dezvoltat o afacere în agricultură. 

Dacă femeii îi merge cam prost în afacere, cel care a desis să se ocupe de agricultură prosperă. El deţine o livadă de pruni de câteva hectare, dar şi mai multe hectare de teren pe care cultivă cereale. 

Acum în localitate dacă se află vre-o 300 locuitori. Majoritatea sunt plecaţi după câştig în afara ţării. Până la invazia lui Putin în Ucraina, majoritatea locuitorilor din Vulcăneşti plecau în Rusia. Astfel, majoritatea tinerilor din acest sat au ajuns să cunoască doar limbile romani şi rusă.

Acum destinaţiile preferate ale vulcăneştenilor sunt România, Polonia şi Germania. După cum recunosc însăşi romii, sunt puţini dintre cei care aleg să muncească cănd se văd în afara ţării. Iar furturile, în special din magazine, şi cerşitul, rămân principlele lor activităţi. 

Unii pleacă la cerşit cu întreaga familie, părăsindu-şi pentru luni întregi casele somptuoase din Vulcăneşti. 

Alţii, însă, solicită azil la nemţi, invocând de cele mai multe ori discriminarea pe criteriu de etnie. După care se mulţumesc cu îndemnizaţiile oferite de statul german.

După cum ne-au comunicat chiar unii locuitori din Vulcăneşti, în sat sunt familii care gestionează reţele de cerşetori în mai multe state europene. Unii dintre ei sunt învinuiţi în dosare pentru trafic de fiinţe umane.

Printre locuitori din Vulcăneşti sunt şi dintre cei implicaţi în traficul de droguri. Iar psihotropele se vând şi în sat, majoritatea consumatorilor fiind tineri.

Şcoala

Ca peste tot, romii din Vulcăneşti nu pun mare accent pe carte. Majoritatea locuitorilor sunt analfabeţi. Chiar şi proprietarul afacerii agricole, care mai este şi consilier local din partea Partidului Socialiştilor, nu ştie nici să scrie, nici să citească. 

În schimb, aproape toţi bărbaţii din sat au permis de conducere. 

Chiar la marginea satului, o clădire cu trei nivele găzduieşte gimnaziul din sat. Numai că numărul elevilor este foarte mic. Într-o clasă găsim patru elevi şi un profesor. Cei patru elevi reprezintă clasele întâia, a doua şi a treia. 

Unii elevi nu cunosc româna. Profesorii lucrează cu fiecare elev în parte. „Locuitorii din Vulcăneşti migrează foarte mult. Şi îşi iau cu ei copiii. O familie poate să se afle în sat două-trei luni. 

În acest timp, noi ne străduim să-i învăţăm pe copii româna şi să recapitulăm materialul. Este o muncă enormă. Dar sunt şi locuitori care se află în sat, dar nu îşi dau copiii la şcoală”, ne-a spus Lidia Gulca, directoarea gimnaziului. 

În 2020, Consiliul Raional Nisporeni a încercat să închidă gimnaziul din Vulcăneşti pe motiv că numărul de elevi este prea mic, iar cheltuielile prea mari.

În cele din urmă, sub presiunea mai multor organizaţii internaţionale, s-a renunţat la închiderea şcolii.

Obiectivele „social-culturale şi de agrement”

Principalele obiective de „cultură şi agrement” din sat sunt cele trei baruri mici. Vara, când majoritatea romilor revin în „vacanţă”  din străinătate, barurile devin neîncăpătoare. 

La fel sunt neîncăpătoare şi uliţele înguste şi pline de de gropi, unde sunt parcate maşini cu numere de înmatriculare din diferite ţări europene. 

În localitate este şi un punct medical, unde o dată în săptămână îşi face apariţia un medic de familie.

La marginea satului se află biserica creştin-baptistă.

În interior am găsit un băiat şi două fete. Sunt muzicienii veniţi la repetiţie. Ei nu au studii muzicale, nu cunosc notele şi interpretează după ureche.

Ruslan, tânărul muzician, ne-a spus că comunitatea baptistă din Vulcăneşti numără 50 de membri, iar păstorul este din Nisporeni. 

La vre-o două sute de metri se află un şantier. Locuitorii din Vulcăneşti ne-au comunicat că mai bine de 10 ani în urmă, la iniţiativa unui consătean, a început construcţia unei biserici ortodoxe. S-au strâns bani de la romii ortodocşi din sat. Dar, probabil că mijloacele financiare au fost insuficiente. 

Acum, vulcăneştenii încearcă să se de bine pe lângă Primăria comunei Cioreşti. Poate conving autorităţile să termine construcţia lăcaşului de cult. 

 Căsătoriile în Vulcăneşti

Oamenii care trăiesc aici se conduc de niște legi nescrise ale comunității romilor. Căsătoriile se fac de timpuriu, unii ajungând să fie miri la vârsta de 13-14 ani. Totuşi, în ultimii ani, se observă tendinţa de a majora vârsta de căsătorie la 16-18 ani.

Roman, de exemplu s-a căsătorit pe când avea 13 ani, la 14 ani era tată, iar la 30 de ani, bunic. Acum este căsătorit pentru a cincea oară.

Totuşi, romii din Vulcăneşti se străduie să-şi mărite fetele cât pot mai devreme. Motivul este că tinerele trebuie să se căsătorească virgine. 

De obicei, căsătoriile sunt aranjate de părinţii tinerilor. Majoritatea căsătoriilor nu sunt înregistrate oficial. Iar unii renunţă şi la cununia religioasă. Copiii sunt înregistraţi după familia mamei. De cele mai multe ori, în certificatele de naştere a copiilor nu este indicat numele tatălui.

Majoritatea romilor din Vulcăneşti poartă două nume. Unul care figurează în sat şi altul cu care este cunoscut în comunitate. 

Cel mai popular nume de bărbat în Vulcăneşti este Ruslan. Aproape că nu există familie în sat în care măcar cineva să nu poarte acest nume. O femeie ne-a spus că s-au inspirat din povestea rusească „Ruslan şi Ludmila”. 

Mulţi poartă nume inspirate din filme indiene şi seriale latino. Alţii au fost botezaţi în cinstea unor interpreţi de peste Prut. Popular este numele Florin, în cinstea manelistului Florin Salam.

O altă regulă este ca mirii să fie de etnie romă. Comunitatea fiind una nu prea mare, au fost înregistrate mai multe cazuri cânf mirii erau rude.

„Ţara” Vulcăneşti

Încăierările la Vulcăneşti par a fi trase încă din secolul 19. Pe lângă sudalme şi înjurii, mai sunt folosite cuţitele şi armele de foc. Apoi urmează vendetele. Se distrug şi se fură bunurile unul de la altul, se incendiază gospodăriile, se comit violuri.

Motivele vendetelor la romii din Vulcăneşti sunt diverse: nu a fost virgină mireasa, s-a comis un furt, a fost luată mireasa fără acordul familiei, s-a vorbit de rău despre cineva. Un motiv este şi lupta dintre clanuri pentru putere în sat.

O altă lege nescrisă a romilor din Vulcăneşti permite izgonirea din localitate a rudelor unui membru al comunității dacă acesta este învinuit de omor. 

O pedeapsă dură este împroşcarea cu fecale şi urină. Persoana atinsă cu excremente este declarată „spurcată”. Nu i se permite să bea nici apă din fântână, să atingă pe cineva sau să intre în curtea cuiva. Astfel de persoane sunt izgonite din sat. 

Oamenii legii, de obicei, nu intervin pentru menţinerea ordinii publice în Vulcăneşti. Îi lasă pe romi să se descurce singuri după legile lor. Se implică doar atunci când nu se poate  fără dosar penal. 

Crima care a divizat localitatea

În seara zilei de 25 mai 2019, Ruslan Ibrian, fiul lui Ruslan Stoica, unul dintre cei mai înstăriți locuitori din sat, a tras câteva focuri de armă în direcția lui Serghei Stoica, 39 de ani, capul unei alte familii de romi înstăriți. 

S-a întâmplat în timp ce familia lui Serghei Stoica descărca din mașină darurile pentru nunta fiicei mai mari, care urma să aibă loc peste o zi. În acest timp la poartă a parcat o mașină de teren, în care se aflau cinci tineri din sat, a urmat o ceartă. 

Ruslan Ibrian a tras câteva focuri din pistolul deținut legal, rânindu-l mortal pe stăpânul casei. După crimă, Ruslan Ibrian a venit acasă. Iar tatăl său a chemat poliția, care l-a încătușat. Ceilalți patru tineri au fost reținuți la distanţa de câteva zile. 

Ruslan Ibrian a fost condamnat la 12 ani de închisoare, iar cei care veniseră cu ei, la câte 2ani. 

Rudele lui Serghei Stoica însă au vrut ca autorul crimei să fie condamnat pe viaţă. Ei au acuzat autorităţile că au fost mituite de rudele lui Ruslan Ibrian. 

Până însă să se pronunţe instanţa, rudele defunctului au organizat vendeta lor. Au izgonit din sat peste 30 de persoane, printre care femei şi copii. Au vandalizat casa părinţilor lui Ibrian. Iar casa  părinţilor unui tânăr care se afla în maşină a fost incendiată.

Războiul a fost oprit de forţele de ordine după ce romii prigoniţi s-au adresat jurnaliştilor  şi cazul a devenit public. 

Fără casă şi purtat pe drumuri de mai bine de patru ani

Florin Mavroian, bărbatul căruia i-a fost incendiată casă, a depus plângere. Deşi au trecut de atunci aproape cinci ani, dosarul se află la etapa urmăririi penale. 

Flăcările au distrus interiorul casei, iar familia se înghesuie într-o bucătărie de vară.

„Am muncit 15 ani ca să-mi fac casa. Iar ei mi-au distrus-o. Se cunoaşte de mult timp cine i-a dat foc. Dar procurorii bat pasul pe loc. Nimeni nu vrea să-mi spună nimic. Eu nu am bani pentru reparaţie”, a spus bărbatul.

L-am însoţit pe păgubaş la Procuratura Nisporeni. Procurorul Grigore Ciochina ne-a explicat că a fost nevoie de timp pentru a identifica făptaşii. Şi a promis că în cel mult două luni dosarul va fi transmis în judecată.

Persecuţii şi focuri de armă pentru o bucată de pâine şi un pahar de apă

Familiile Scripcaru şi Bogdan se duşmănesc de mai mult timp. Cauza principală este consolidarea autorităţii în localitate.

Conflictul a atins apogeul, însă, toamna trecută, după ce un membru al familiei Bogdan a fost prins gol puşcă în pat cu un consătean de al său, tocmai când le era lumea mai dragă. Mai mult, cei doi au fost filmaţi de nişte adolescenţi, iar în scurt timp despre relaţia celor doi bărbaţi vuia satul.

Atunci familia Bogdan, una foarte înstărită în sat, l-a „spurcat” pe partenerul rudei lor, declarându-l homosexual pasiv.

Fiind cu mult mai sărac, acesta a umblat câteva zile prin sat, dormind pe sub garduri, fiind umilit şi batjocurit de consăteni.

Rodica Scripcaru ne-a spus că i s-a făcut milă de om şi i-a dat o bucată de pâine şi apă. Din care motiv este hărţuită. 

„Acest Bogdan are vre-o 200 de oameni care i se supun lui şi vrea să ne supună şi pe noi. Mi-au împuşcat în uşă, ne-au spurcat maşina, au venit la poartă şi ne-a ameninţat cu pistolul. 

Am depus plângere la poliţie la care am anexat înregistrarea video. Dar cei de la poliţie nu au înregistrat cererea noastră. În schimb, au înregistrat-o pe a lor. Au spus minciuni că am vrut să le luăm viaţa, cu cuţitul.

Ei ne ameninţă că ne vor pune pe toţi la puşcărie. Zice că este prieten cu unul Andronache de la poliţie. Eu nu ştiu cine este el, nu l-am văzut. Dar Bogdan ne ameninţă mereu că o să ne bage pe toţi la puşcărie cu ajutorul lui Andronache”, ne-a spus Rodica Scripcaru.

Sergiu Andronache este şeful Inspectoratului de Poliţie Nisporeni. „Nu favorizez pe nimeni şi nu am prieteni în Vulcăneşti. Dar ştiţi, cum sunt unii din cetăţenii noştri. Iubesc să se laude şi spun minciuni. 

Ştiu că este un dosar penal pentru un atac cu cuţitul. Dar mai mult nu cunosc. Am vre-o trei luni de când am fost numit în funcţie”, ne-a spus şeful poliţiei de la Nisporeni.

Discriminarea mai persistă

Deşi au bani, case şi maşini scumpe, romii din Vulcăneşti, ca şi majoritatea semenilor lor din Republica Moldova, se confruntă cu problema discriminării. Pur şi simplu pentru că sunt romi.

Funcţionarii publici, de cele mai multe ori, îi neglijează pe romi şi încearcă să evite întâlnirile cu ei.

Un exemplu elocvent este şi cazul Alionei, o femeie de 38 de ani din Vulcăneşti, diagnosticată cu cancer mamar. 

În cazul Alionei era nevoie de o intervenţie chirurgicală urgentă. Femeia nu avea bani. Iar medicii  de la Institutul oncologic din Chişinău găseau diferite pretexte pentru ca să o evite. 

Aliona a fost în cele din operată după ce a intervenit o organizaţie neguvernamentală.

La fel, romii se confruntă deseori cu problema perfectării actelor. 

Specific pentru romii din Vulcăneşti este că aceştia sunt bucuroşi să lege prietenii cu moldovenii şi să-i aibă oaspeţi în casele lor.

Ce spune primarul comunei despre satul Vulcăneşti

Ion Guţu, primarul comunei Cioreşti, din care face parte şi satul Vulcăneşti, susţine că romii nu se confruntă cu probleme mai grave decât ceilalţi membri ai comunei. 

Totodată, suma investiţiilor pe cap de locuitor în Vulcăneşti este mai mare ca în celelalte localităţi. Şi acest lucru se întâmplă în condiţiile în care comunitatea de romi aproape că nu contribuie de loc la bugetul local. 

„Ei nu vor să achite nici pentru apa potabilă şi nici pentru serviciile de salubrizare. Dar sunt nişte cheltuieli, inclusiv pentru salarizare”, ne-a explicat edilul.

Ion Guţu a mai spus că există probleme cu aprovizionarea cu apă şi se lucrează asupra unui proiect, care va fi finanţat de guvernul Sloveniei. Astfel, în câţiva ani, romii din Vulcăneşti r putea să primească apă potabilă din Iaşi.