Sursa foto: La Strada
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. În universitățile din Republica Moldova, tinerii cer mai multă protecție și curajul de a spune lucrurilor pe nume. În același timp, autoritățile lucrează la înăsprirea legislației pentru a proteja mai eficient victimele violenței, inclusiv în spațiul online. Cu sprijinul Uniunii Europene și al Ambasadei Danemarcei, se dezvoltă un mecanism de raportare a hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ superior.
Aceste inițiative reprezintă un pas important pentru crearea unui mediu mai sigur, atât în universități, cât și în întreaga societate.
Cu sprijinul Uniunii Europene și al Ambasadei Danemarcei, Ministerul Educației și Cercetării lansează un mecanism de raportare a hărțuirii sexuale în universitățile din țară.
Studenții și cadrele didactice cer un sistem mai sigur pentru raportarea hărțuirii sexuale în universități
Proiectul, parte din inițiativa EVOLVE4GE și implementat de UN Women Moldova, a fost dezvoltat printr-un proces participativ. În care studenții și cadrele didactice au fost implicați activ. Astfel, inițiativa reflectă nevoile și experiențele reale ale celor din instituțiile de învățământ superior.
În cadrul a zece focus-grupuri organizate la cele mai mari trei universități din Chișinău, peste 135 de tineri au discutat despre formele de hărțuire cu care se confruntă.
Sursa foto: La Strada
Teama de a raporta astfel de incidente, din cauza posibilelor repercusiuni
Din aceste discuții a ieșit la iveală o realitate tristă, în care mulți tineri se simt neputincioși să raporteze hărțuirea. Teama, rușinea și lipsa încrederii în sistem îi fac pe mulți să tacă.
Multe studente au recunoscut că se simt vulnerabile. Mai cu seamă când agresorul este chiar o persoană aflată într-o poziție de autoritate. „Ne este frică să raportăm pentru că profesorii sunt cei care vor fi crezuți, mai ales că și așa sunt atât de puțini”, a mărturisit un student. „Ne temem că vom primi note mici. Sau că riscăm chiar exmatricularea dacă îndrăznim să vorbim”.
O studentă a povestit că un profesor îi comenta fotografiile de pe rețelele sociale cu remarci precum: „Arăți sexy.” O altă persoană a remarcat că „studentele, mai ales cele care poartă un anumit tip de vestimentație, sunt chemate mai des la tablă.”
Mecanism de apărare. Sursa foto: La strada
Mărturia unei profesoare despre hărțuirea trăită în tinerețe
În timpul atelierelor dedicate prevenirii și reducerii riscurilor violenței de gen, o profesoară universitară a vorbit despre propria experiență de hărțuire . „Hărțuirea sexuală există și nu ar trebui să ne fie frică să vorbim despre ea. Când aveam 16 ani, un profesor mă atingea și m-a invitat la vila sa. […] Mă temeam că, dacă aș vorbi, nu aș mai absolvi. Acum, ca profesoară, pot contribui la schimbarea acestui sistem”, a menționat ea.
În Republica Moldova este dezvoltat un mecanism de raportare a hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ superior. Sursa foto. La strada
Printre obiectivele propuse se numără dezvoltarea unui instrument eficient de raportare confidențială, care să le permită studenților să semnaleze incidentele de hărțuire într-un mod sigur. De asemenea, se pune accent pe educația privind drepturile și siguranța personală, pentru ca tinerii să devină mai conștienți de protecția lor.
Un alt obiectiv important este implicarea activă a profesorilor și personalului administrativ în recunoașterea, prevenirea și gestionarea situațiilor de hărțuire. În plus, se dorește crearea unei comunități de sprijin care să ofere consiliere și activități de suport pentru victimele hărțuirii.
Modificările legislative propuse vor extinde protecția victimelor violenței
În paralel cu aceste acțiuni din mediul universitar, în Parlament se lucrează la îmbunătățirea legislației privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Experți și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și internaționale s-au reunit în cadrul unor consultări publice pentru a definitiva modificări importante ale legislației actuale.
Se propune ca ordinul de protecție pentru victime să fie extins de la 3 la 6 luni. Iar ordinul de restricție de urgență – de la 10 la 20 de zile. Violența digitală va fi recunoscută ca formă de abuz și pedepsită ca atare. Femicidul, cea mai gravă formă de violență bazată pe gen, va fi sancționat penal.
Sursa foto: Pixabay
Totodată, se prevede pedeapsa pentru căsătoriile forțate. O altă schimbare esențială este acoperirea din bugetul de stat a cheltuielilor pentru expertizele medico-legale și psihologice în cazurile de violență. Astfel încât victimele să nu mai fie nevoite să suporte aceste costuri.
Recent, Republica Moldova a aderat la inițiativa globală de combatere a violenței domestice prin lansarea chatbot-ului Sophia, un instrument bazat pe inteligența artificială.
„Acesta este un instrument esențial pentru persoanele care doresc să salveze dovezi în cazurile de violență. Probele pot fi păstrate complet anonim și într-un seif digital securizat. În plus, Sophia oferă sfaturi și informații valoroase celor afectați de violența domestică sau violența de gen”, a declarat Sorin Mereacre, președintele Fundației Est-Europene.
