Reforma justiției din Italia, respinsă în urma unui referendum. Eșec pentru Giorgia Meloni
- Răzvan Scarlat
- 23 martie 2026, 21:51
Giorgia Meloni. Sursă foto: Instagram- Referendumul respinge reforma justiției din Italia
- Giorgia Meloni își recunoaște înfrângerea, dar anunță continuarea mandatului
- Participarea ridicată a schimbat dinamica votului
- Reacțiile politice evidențiază polarizarea dintre guvern și opoziție
- Reforma respinsă a justiției din Italia viza separarea carierelor în magistratură
Giorgia Meloni a admis eșecul referendumului privind reforma justiției din Italia, în condițiile în care participarea a depășit 58%. Premierul a anunțat, totuși, că își continuă mandatul, în ciuda rezultatului, relatează AFP.
Referendumul respinge reforma justiției din Italia
Electoratul italian a respins reforma sistemului judiciar propusă de guvern, în cadrul unui referendum desfășurat pe parcursul a două zile și încheiat luni la ora locală 15.00. Potrivit datelor parțiale, după numărarea buletinelor în peste 90% dintre secțiile de vot, opțiunea „nu” a obținut aproximativ 54%, în timp ce „da” a întrunit 46%. Participarea la vot a depășit 58%, un nivel mai ridicat decât estimările inițiale.
Rezultatul reprezintă un eșec pentru executivul condus de la Roma, care susținea una dintre reformele sale majore din domeniul justiției.
Giorgia Meloni își recunoaște înfrângerea, dar anunță continuarea mandatului
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a admis public rezultatul scrutinului, precizând însă că acesta nu va modifica direcția executivului. Într-un mesaj video publicat pe platforma X, ea a declarat: „Italienii au decis. Iar noi respectăm această decizie. (...) Însă aceasta nu schimbă cu nimic angajamentul nostru de a continua, cu seriozitate şi determinare, să lucrăm pentru binele naţiunii şi să ne onorăm mandatul ce ne-a fost încredinţat”.
Guvernul a reiterat ulterior că referendumul nu va produce schimbări în ceea ce privește stabilitatea politică a cabinetului.
Participarea ridicată a schimbat dinamica votului
Scrutinul a înregistrat o prezență la urne de peste 58%, mai mare decât anticipau sondajele și analiza politică premergătoare votului. Campania electorală a fost marcată de tensiuni între coaliția de centru-dreapta aflată la guvernare și o parte semnificativă a corpului magistraților.
Diferența de aproximativ opt puncte procentuale în favoarea opțiunii „nu” a consolidat respingerea proiectului de reformă, considerat de executiv drept o schimbare structurală în sistemul judiciar italian.

Referendum Sursa foto: EVZ
Reacțiile politice evidențiază polarizarea dintre guvern și opoziție
Din partea coaliției de guvernare, Galeazzo Bignami, lider al grupului Frații Italiei din Camera Deputaților, a declarat la postul de televiziune La7 că „noi am spus încă de la început că referendumul nu va avea niciun impact asupra sorţii guvernului”.
În opoziție, liderul Giuseppe Conte a salutat rezultatul votului, spunând: „Am făcut-o! Trăiască Constituţia”. Ulterior, el a declarat: „Un vot cu repercusiuni politice considerabile. Este o notificare de evacuare trimisă acestui guvern, după patru ani”, subliniind că formațiunea sa, Mișcarea 5 Stele, își revendică un rol central în noua etapă politică.
Reforma respinsă a justiției din Italia viza separarea carierelor în magistratură
Proiectul de reformă propus de guvern prevedea modificări substanțiale în organizarea sistemului judiciar. Una dintre măsuri stabilea separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor, astfel încât acestea să nu mai poată fi interschimbabile. În prezent, magistrații din Italia intră în sistem printr-un examen unic și pot alterna funcțiile pe parcursul carierei.
Reforma elimina această posibilitate, obligând alegerea unei singure direcții profesionale de la început. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii urma să fie reorganizat în două structuri distincte, cu membri desemnați prin tragere la sorți, și nu prin alegeri, o schimbare justificată de guvern prin necesitatea limitării influenței grupurilor de presiune.
Executivul a susținut că măsurile erau necesare pentru a preveni conflictele de interese și pentru a reduce riscul de partizanat politic în sistemul judiciar, în timp ce opoziția și o parte a magistraților au criticat ferm proiectul.
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.