Evenimentul Zilei > Justitie > REFERAT procurori: Fostul deputat Sebastian Ghiţă a cerut şi primit de la reprezentanţii unei firme peste 22,5 milioane de lei, ca să intervină pentru semnarea unui contract cu statul
REFERAT procurori: Fostul deputat Sebastian Ghiţă a cerut şi primit de la reprezentanţii unei firme peste 22,5 milioane de lei, ca să intervină pentru semnarea unui contract cu statul

REFERAT procurori: Fostul deputat Sebastian Ghiţă a cerut şi primit de la reprezentanţii unei firme peste 22,5 milioane de lei, ca să intervină pentru semnarea unui contract cu statul

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a cerut şi primit de la reprezentanţii unei firme peste 22,5 milioane de lei, promiţând în schimb că îşi va exercita influenţa asupra factorilor decizionali din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în vederea atribuirii contractului care viza achiziţia unui sistem informatic destinat Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu, se arată în referatul DNA Ploieşti cu propunerea de arestare preventivă a lui Ghiţă, a lui Cristian Anastasescu şi a lui Bogdan Padiu.

Potrivit documentului, suma în cauză a fost primită de Ghiţă în mod indirect. "În cursul anilor 2013 – 2014, Ghiţă Sebastian Aurelian, în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C. (…) S.A. Bucureşti şi S.C. (…) S.R.L. Bucureşti şi a primit de la aceştia, în mod indirect (cu sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor S.C. Teamnet International S.A., semnatari ai documentelor), suma de 22.516.573,41 lei prin folosirea unor proceduri de subcontractare şi simularea unor relaţii comerciale", arată procurorii.

De asemenea, DNA precizează că Sebastian Ghiţă a cerut, în perioada 2007 – 2014, de la reprezentanţii unei firme şi a primit în mod indirect de la aceştia suma de 22.872.321,21 lei (bani însuşiţi), respectiv suma de 24.620.988,85 lei (bani folosiţi pentru creşterea artificială a cifrei de afaceri a SC Asesoft International SA şi SC Teamnet International SA, pentru aceasta din urmă şi în scopul determinării reprezentanţilor Băncii Mondiale să achiziţioneze acţiuni la acest agent economic şi să-i acorde un credit în valoare de 10 milioane euro).

Sumele au fost obţinute cu sprijinul reprezentanţilor/angajaţilor unor societăţi, între care SC Asesoft International SA şi SC Teamnet International SA, spun procurorii.

"În perioada 2007 – 2014, Ghiţă Sebastian Aurelian, în mod direct, a pretins de la reprezentanţii S.C. (…) S.A. şi a primit, în mod indirect de la aceştia suma de 22.872.321,21 lei (…), respectiv suma de 24.620.988,85 lei (…), promiţând în schimb că (…) va interveni la (…), în vederea atribuirii şi derulării în bune condiţii (fără impedimente la acordarea plăţilor) a contractelor finanţate din fonduri publice încheiate cu S.C. (…) S.A. (cu referire la contractele nr. (…).2013, finanţat din fonduri publice având ca obiect implementarea sistemului informatic integrat Sistemul Naţional "Dosarul Electronic de Sănătate" – DES, contractul nr. (…).2014, încheiat cu A.N.C.P.I. având ca obiect implementarea proiectului 'registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale RENNS în valoare de 13.027.737,60 lei, contractul nr. (…).2014, încheiat cu Spitalul Judeţean de Urgenţe Ploieşti având ca obiect 'dezvoltarea sistemului informatic medical prin servicii de esănătate în beneficiul locuitorilor jud. Prahova' în valoare de 6.595.112,71 lei, contractul nr. (…).2015, încheiat cu C.J. Tulcea având ca obiect servicii de realizare şi implementare sistem integrat şi formare profesională pentru proiectul "implementarea la nivelul judeţului Tulcea a sistemelor integrate de e-tax, e-payment şi e-guvernare precum şi asigurării conexiunilor la broadband' în valoare de 5.832.650 lei şi contractul nr. (…).2015, încheiat cu Consiliul Judeţean Braşov având ca obiect livrarea de echipamente hardware, licenţe şi sisteme de operare, analiză, proiectare, testare, şi implementare sistem informatic, configurarea şi implementarea bazelor de date, mentenanţa sistemului informatic implementat, în valoare de 3.844.000 lei), respectiv în vederea deblocării unor plăţi pentru contracte deja existente, încheierea unor contracte şi acte adiţionale, dar şi pentru alocarea unor fonduri băneşti pentru viitoare contracte în domeniul IT, cu referire la contracte încheiate de SC (…) SA cu Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii, precum şi cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii)", arată DNA.

Sebastian Ghiţă ar fi primit comisioane între 3 şi 10 milioane de lei

Cristian Anastasescu, cumnatul lui Sebastian Ghiţă, şi omul de afaceri Bogdan Padiu, reţinuţi de DNA Ploieşti într-un nou dosar care îl vizează pe fostul deputat, au fost plasaţi sub control judiciar de Tribunalul Prahova, decizia nefiind definitivă. Totodată, pe 6 martie, instanţa urmează să decidă asupra cererii privind emiterea unui mandat în lipsă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă.

Potrivit unui comunicat al DNA, Sebastian Ghiţă a primit în perioada 2007 – 2014, pentru contracte atribuite de instituţii şi autorităţi publice unor societăţi comerciale din domeniul IT, sume de bani cuprinse între trei şi zece milioane euro.

"În perioada 2007 – 2015 la nivelul instituţiilor publice şi autorităţilor publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, de către mai multe societăţi comerciale cu acest profil de activitate şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale SC International SRL şi SC Asesoft International SA. Pentru încheierea acestor contracte finanţate din bani publici şi fonduri europene, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăţilor comerciale (…) şi ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins şi primit de la reprezentanţii firmelor, declarate ulterior câştigătoare ale procedurilor de licitaţie, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituţiilor şi autorităţilor contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii, firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de acesta", se precizează în comunicatul DNA.

Din comunicatul menţionat reiese că, pentru crearea unei aparenţe de legalitate în ceea ce priveşte sumele primite, Ghiţă a indicat, ca modalitate de transfer, simularea unor operaţiuni comerciale. Este vorba de încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăţi, în calitate de beneficiar, cu firme controlate de el, care aparţineau grupului Asesoft/Teamnet, în calitate de furnizor, obiectul contractelor fiind prestarea de servicii IT fictive.

Acţiunea ar fi început în 2010

Procurorii mai susţin că, începând cu anul 2010, Ghiţă, Padiu şi Anastasescu au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, care a continuat să-şi desfăşoare activitatea până în 2014. Grupul infracţional a fost iniţiat şi condus de Ghiţă, iar ceilalţi doi au avut atribuţii bine definite şi repartizate pe membri în cadrul grupului, cu scopul de a obţine foloase materiale prin trafic de influenţă şi spălare de bani.

"Grupul a avut o structură ierarhică, iar în ceea ce priveşte sarcinile membrilor, acestea erau următoarele: Ghiţă Sebastian Aurelian a fost acela care a iniţiat constituirea grupului infracţional organizat şi ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanţilor unor firme IT, în scopul facilitării obţinerii de contracte finanţate din fonduri publice şi derulării în bune condiţii a acestora; Padiu Bogdan, în calitate de reprezentant al SC Teamnet International SA şi inculpatul Anastasescu Cristian, în calitate de reprezentant al SC Asesoft International SA, aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian şi să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparenţă de legalitate, prin dispunerea şi/sau semnarea unor documente justificative fictive", se arată în comunicatul DNA.

 

 

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.