Deşi băncile ne-au oferit soluţii pentru a nu rămâne cu restanţe la credite, acestea sunt destul de scumpe. Spre exemplu, reeşalonarea împrumutului, care presupune o rată mai mică pe o durată de timp mai lungă, de fapt, mai creşte valoarea sumei returnate. „Pentru a se găsi o rezolvare a problemei, este foarte important ca împrumutatul aflat în impas să se prezinte la bancă şi să anunţe că nu mai poate plăti ratele“, ne-a declarat Raluca Dobre, analist financiar al IpoteciDirect.

Din acest moment, grija băncii este de a încerca să micşoreze ratele cât mai mult posibil. Reeşalonarea scade rata, dar creşte datoria la bancă. „Cea mai la îndemână soluţie a celor supraîndatoraţi la bancă rămâne reeşalonarea creditului, prin prelungirea perioadei în care se pot returna banii, condiţiile de finanţare păstrându-se nemodificate, inclusiv dobânda la care a fost contractat împrumutul“, ne-a mai spus analistul.

Soluţie de avarie

De exemplu, dacă un client a împrumutat 100.000 de euro pe 25 de ani în urmă cu trei ani, la o DAE (dobândă anuală efectivă) de 14%, plăteşte o rată lunară de 1.125 de euro, însumând 340.000 de euro la finalul perioadei de creditare. După 36 de luni în care a plătit ratele la timp, beneficiarul mai are de rambursat 98.120 de euro în 22 de ani. Prin rescadenţare, soldul îi va fi redistribuit în rate egale pe o perioadă mai lungă de timp, 35 de ani. Astfel, cei 98.120 de euro vor fi achitaţi în 35 de ani, cu o rata lunară de 920 de euro. În urma acestei operaţiuni, clientului îi este redusă rata lunară cu 20%. Însă prin majorarea perioadei de creditare de la 22 de ani până la 35 de ani, cu 37%, este majorată suma ce trebuie să fie rambursată la finalul perioadei de creditare cu 20%, la 420.000 de euro. „Pentru efectuarea acestei operaţiuni, băncile percep un comision, de regulă 1%, aplicat la suma ce este reeşa lonată (sold). Pentru exemplul de mai sus, clientul ar avea de plătit băncii 981 de euro“, a mai spus Raluca Dobre.

VARIANTĂ

Reconversia, doar la cursul băncii

Soluţia conversiei valutare trebuie cântărită cu mare atenţie. Aceasta presupune, cel puţin în teorie, transformarea valutei împrumutului într-o alta ce oferă avantajul unei rate lunare simţitor diminuată. În prezent însă, există o diferenţă majoră între costul creditului în euro şi cel în moneda naţională, de peste 5 puncte procentuale. Apoi, costul acestei operaţiuni este de 2% din sold. Unele bănci fac conversia la cursul practicat de ele, nu la cel al Băncii Naţionale a României.