Facebook și Twitter sunt băgate la mijloc între cei care le cer să-l cenzureze pe președintele Donald Trump și conservatori, care și așa consideră că rețelele se amestecă prea mult în opiniile utilizatorilor, jucând rolul de poliție a gândirii.

Conservatorii sunt înfuriați pe CEO-ul Twitter, Jack Dorsey, după ce platforma sa a aplicat o etichetă de dezinformare, marți, pe una dintre postările lui Trump, și au ascuns un alt mesaj al președintelui vineri.

Twitter a făcut aceste gesturi după ce mai mulți ziariști și activiști i-au cerut să îl cenzureze pe președinte, după ce acesta l-a acuzat pe realizatorul de televiziune Joe Scarborough că ar fi fost implicat în uciderea, în 2001, a lui Lori Klausutis, asistenta acestuia, pe când era congresmen.

Klausutis, în vârstă de 28 de ani, a fost descoperită moartă, în biroul ei, la ora 8 dimineața, cu o fractură craniană. Medicii legiști au afirmat că probabil o problemă de inimă a făcut să-și piardă cunoștința și să le lovească cu capul de birou. Ancheta a fost închisă cu concluzia: moarte accidentală. Nu toată lumea a acceptat decizia autorităților.

Printre cei care consideră că a fost vorba de o mușamalizare se numără și Donald Trump. De când a devenit președinte, acesta a cerut în două rânduri, în 2017 și acum, redeschiderea anchetei.

Mai mulți proeminenți politicieni Democrați și activiști de stânga au cerut ca Twitter să-i interzică acceul în rețea încă de la alegerea sa ca președinte.

Facebook se confruntă cu probleme similare. Senatoarea Elizabeth Warren, care a participat la alegerile primare ale Democraților pentru Casa Albă, s-a dezlănțuit joi la adresa lui Mark Zuckerberg, pentru că a apărut la Fox News și a explicat de ce nu era o idee bună să devină „arbitri ai adevărului”, verificând postările politice.

„Acest lucru ne erodează democrația”, a scris Warren pe Twitter, ca răspuns la afirmațiile lui Zuckerberg.

Trump a agravat dilema în care și așa se aflau cele două rețele sociale, postând vineri dimineață un mesaj potrivit căruia „DERBEDEII” care se află pe străzi la Minneapolis „dezonorează memoria lui George Floyd”, cetățeanul negru care a murit după ce a fost arestat de poliție și ținut minute în șir imobilizat la pământ, cu genunchiul apăsat pe gât.

Mesajul lui Trump se încheia cu avertismentul: „Când încep jafurile, încep împușcăturile” („when looting starts, shooting starts”).

Contul de Twitter al Casei Albe a reluat cuvânt cu cuvânt mesajul președintelui într-o postare separată.

Twitter a acționat imediat: a ascuns mesajul sub un banner pe care scria: „Aceste Tweet încalcă regulile Twitter despre elogierea violenței. Totuși, Twitter a stabilit că ar putea fi în interesul public ca mesajul să continue să rămână accesibil.”

Pentru a-și justifica măsurile luate, Twitter a invocat rezonanța istorică a expresiei „looting starts, shooting starts”. În 1967, șeful poliției din Miami, Walter Headley, a folosit-o în timpul unei audieri despre criminalitatea din orașul său.

Ulterior, Trump a explicat ce voia să spună mesajul său, și anume că jafurile duc adesea la violență armată, ceea ce spera să se evite.

De asemenea, Twitter a lipit o etichetă „Verificați faptele!” pe un mesaj de marți al lui Trump, în care acesta afirma că, dacă s-ar vota prin corespondență în California, la alegerile prezidențiale din noiembrie, așa cum cer politicienii Democrați, ar exista un mare pericol de fraudă electorală.

Twitter le oferea cititorilor mesajului prezidențial mai multe linkuri către articole și opinii contrare, aparținând evident cercurilor Democrate. Mai mult, prin linkurile pe care le-a oferit spre consultare, s-a dovedit că Twitter a înțeles greșit ce spunea Trump: nu despre voturile prin corespondență ale absenților era vorba, ci despre votul prin corespondență generalizat, din cauza pandemiei.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE