Un raport de informare privind statul de drept, realizat de doi senatori francezi, consideră prematură ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) aplicat României şi Bulgariei.

Un raport de informare privind statul de drept în Uniunea Europeană, elaborat de doi membri ai Comisiei pentru afaceri europene a Senatului francez, consideră prematură ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) aplicat României şi Bulgariei. Asta în condițiile în care obiectivele de referinţă pentru fiecare dintre cele două state nu sunt atinse pe deplin. Ei apreciază că progrese veritabile nu pot fi realizate doar prin angajamente politice, relatează Agerpres .

Statul de drept în interiorul Uniunii Europene

Raportul de informare a fost întocmit de senatorii Philippe Bonnecarrere (grupul Uniunea Centristă) şi Jean-Yves Leconte. El a fost înregistrat la Preşedinţia Senatului francez la data de 18 martie, conform site-ului acestei instituţii.

În raportul senatorilor francezi, subcapitolul referitor la Mecanismul de Cooperare şi Verificare aplicat României şi Bulgariei face parte dintr-un capitol mai amplu intitulat ”Degradarea preocupantă a statului de drept în interiorul Uniunii Europene”.

În document se aminteşte că în momentul aderării Bulgariei şi României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, cele două ţări prezentau lacune în materie de reforme ale sistemelor judiciare şi de luptă împotriva corupţiei. Cele două state prezentau probleme și în privința criminalităţii organizate, în special Bulgaria.

Aceste lacune puteau împiedica aplicarea eficace a legislaţiei, politicilor şi programelor Uniunii Europene. Instrumentul găsit de Uniunea Europeană a fost instituirea unui mecanism specific, MCV, pentru a ajuta cele două ţări să elimine aceste lacune.

România așteaptă încă nota de trecere

În anul 2020, Comisia nu a prezentat un raport scris, ci doar un raport oral cu privire la România. A estimat, de asemenea, că recomandările sale din toamna lui 2019 referitoare la Bulgaria erau în continuare valabile.

Comisia şi-a justificat decizia făcând trimitere, pentru Bulgaria, la primul raport anual al Comisiei privind statul de drept, publicat la 30 septembrie 2020, şi la discuţiile Consiliului din 10 noiembrie 2020, mai precizează sursa citată.

Referitor la România, comisia a estimat că, la cel moment, contextul nu oferea materie reală pentru o analiză complementară. Prin urmare, nicio concluzie a Consiliului nu a fost adoptată în 2020, mai multe state membre, printre care Franţa, contestând totuşi această metodă.

Dacă este general admis că, fără MCV, voinţa politică a guvernelor de a pune în operă reformele nu ar fi fost aceeaşi, Bulgaria şi România nu au progresat în acelaşi ritm şi nici în mod liniar, adaugă raportul senatorilor francezi.

12 recomandări a căror aplicare ar fi sificiente pentru închiderea procesului lansat prin MCV

Se mai menţionează că, referitor la România, în evaluarea de ansamblu din 2017, Comisia a formulat 12 recomandări ”a căror aplicare ar fi suficientă pentru închiderea procesului lansat prin MCV”.

Deşi Comisia a constatat progrese la un anumit număr de recomandări, a notat şi că ”dinamica de reformă a dispărut în cursul anului 2017”. Ea a atras atenţia asupra ”riscului de reapariţie a problemelor ce fuseseră considerate ca rezolvate în raportul din ianuarie 2017”.

În ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, Comisia ”a confirmat un regres în raport cu progresele realizate în anii anteriori”, dar a salutat faptul că ”guvernul român a exprimat dorinţa de a-şi revizui abordarea”.

Evoluţia situaţiei în cursul primelor luni ale lui 2019 a fost o sursă de vii preocupări. ”Este imperativ să se aplice aceste recomandări dacă se doreşte reaşezarea procesului de reforme pe calea cea bună şi progresarea din nou spre încheierea MCV”.

Franța susține că MCV trebuie păstrat până la soluționarea recomandărilor

Din punctul de vedere al Franţei, MCV trebuie, aşadar, păstrat atât timp cât obiectivele de referinţă pentru fiecare dintre cele două state nu sunt atinse pe deplin.

Documentul aminteşte cele patru criterii de referinţă pentru România în cadrul MCV: garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, îndeosebi prin consolidarea şi responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii; înfiinţarea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi în materie de verificare a patrimoniului, incompatibilităţilor şi conflictelor potenţiale de interese; continuarea, pe baza progreselor deja realizate, a anchetelor profesioniste şi imparţiale asupra acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt; măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combatarea corupţiei, mai ales în administraţia locală.

România și-a propus intrarea în Spațiul Schengen în acest an și depinde pentru realizarea obiectivului de o apreciere pozitivă a eforturilor sale și de înlăturarea MCV. Astfel, actualul raport al senatorilor francezi nu reprezintă o veste prea bună pentru atingerea obiectivului propus.