Radu Marinescu anunță reforma parchetelor: Din 175 rămân doar 41. Când intră în vigoare și cum va funcționa parchetul unic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat miercuri seară lansarea unui proiect de lege menit să transforme radical structura parchetelor de pe lângă judecătoriile din România. Inițiativa legislativă, care a intrat deja în circuitul de avizare, propune înființarea unui parchet unic în fiecare județ. Astfel, numărul total al acestor instituții va scădea drastic, de la 175 la doar 41, măsură despre care oficialul susține că va eficientiza activitatea procurorilor, va încuraja specializarea și va aduce economii semnificative la bugetul de stat.

Cum va funcționa parchetul unic în fiecare județ

Potrivit informațiilor publicate miercuri pe Facebook de ministrul Justiției, noua structură nu va afecta unitățile din Capitală.

”În colaborare cu CSM-sectia de procurori şi cu PICCJ am iniţiat un proiect de lege prin care se reorganizează parchetele de pe lângă judecătoriile din întreaga ţară. Acesta a fost trimis în procesul de avizare. Proiectul reorganizează parchetele de pe lângă judecătorii, cu excepţia celor din municipiul Bucureşti”, a transmis Radu Marinescu.

sursa: Facebook

Modelul propus presupune o centralizare administrativă la nivel județean, fără a desființa însă prezența fizică a procurorilor în teritoriu: ”Sediul principal este în reşedinţa de judeţ, iar în celelalte localităţi cu judecătorie funcţionează sedii secundare permanente”.

Ambasadorul Rusiei în SUA a murit subit, la 66 de ani. Moscova nu a anunțat cauza morții lui Aleksandr Darciev

De ce se strică unele alimente în frigider și cum previi pierderile

Ministerul Justiției a detaliat, printr-un comunicat de presă, modul în care vor fi împărțite atribuțiile în noua formulă: ”Potrivit proiectului de lege, parchetul de pe lângă judecătoriile din judeţ îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul judeţului respectiv, prin procurorii din cadrul sediului principal, situat în localitatea reşedinţă de judeţ, şi prin procurorii din cadrul sediilor secundare cu activitate permanentă, situate în celalalte localităţi ale judeţului în care funcţionează judecătorii. În noua paradigmă organizaţională, fiecare dintre aceste sedii are propria circumscripţie. Astfel, circumscripţiile sediului principal şi sediilor secundare cu activitate permanentă ale parchetelor de pe lângă judecătoriile din judeţe sunt aceleaşi cu cele ale judecătoriilor din localităţile în care sunt situate aceste sedii principale şi, respectiv, secundare”.

Beneficii pentru personal și calitatea urmăririi penale

Ministrul Justiției argumentează că această comasare va rezolva blocajele administrative și va face profesia mai atractivă pentru tinerii magistrați, care până acum evitau unitățile mici și izolate. Odată ce sediile principale vor fi în reședințele de județ, recrutarea va deveni mai ușoară, iar procurorii vor beneficia de stabilitate, fiind numiți fie la sediul central, fie la un sediu secundar, fără riscul de a fi mutați în altă localitate.

La nivel managerial, schemele de personal mai mari vor permite prim-procurorilor să se concentreze pe coordonare, nu pe munca de execuție. Totodată, numărul funcțiilor de conducere va scădea (de exemplu, în județul Prahova vor rămâne 4 din 7). Volumul de dosare din întreg județul va fi împărțit echitabil, eliminând discrepanțele actuale, iar absența temporară a unui procuror, cum ar fi concediul de creștere a copilului, nu va mai paraliza activitatea. În plus, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel va putea propune redistribuirea posturilor vacante pe o rază de 3-4 județe, iar procurorul general al PÎCCJ va avea această opțiune la nivel național.

Schimbarea vizează și creșterea calității actului de justiție. Concentrarea resurselor într-o singură structură va permite specializarea procurorilor, ceea ce va duce la mai puține erori, o practică unitară și soluții mai solide în instanță. De asemenea, prim-procurorul va putea dispune preluarea pe orizontală a dosarelor complexe de către procurorii de la sediul principal. În acest fel, parchetele de pe lângă tribunale vor fi degrevate de sarcina de a prelua activitatea unităților mici fără personal, putându-se concentra pe cauzele grave din competența lor.

Economii de peste 73 de milioane de lei la bugetul de stat

Dincolo de eficiența operațională, reforma are o componentă financiară puternică, fără a genera un impact negativ asupra bugetului general consolidat. Prin reducerea numărului de parchete de la 175 la 41, vor dispărea 134 de posturi de prim-procuror și 134 de posturi de grefier-șef.

Conform estimărilor prezentate de Radu Marinescu, această tăiere a funcțiilor de conducere va aduce o economie de 6.154.888 lei pe lună, echivalentul a 73.858.656 lei pe an. La aceste sume se adaugă reducerea cheltuielilor cu delegările, diurnele și transportul procurorilor trimiși să acopere unitățile rămase fără personal.

Odată cu intrarea în vigoare a legii, șefii parchetelor din afara reședințelor de județ vor trece pe funcții de execuție. Aceeași regulă se va aplica și personalului auxiliar: ”Aceste dispoziţii sunt aplicabile în mod corespunzător şi funcţiilor de conducere din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localităţi decât reşedinţele de judeţ, astfel încât şi acestea se transformă în funcţii de execuţie”, au precizat reprezentanții Ministerului Justiției.

Ce probleme rezolvă noua lege și ce urmează

Inițiativa vine ca răspuns la o criză cronică de personal și la o încărcare inegală a sistemului. Datele prezentate de ministru arată că, din cele 175 de parchete existente, 108 au cel mult 5 posturi de procuror, iar între 2018 și 2026, 12 unități au funcționat fără niciun procuror. Într-un parchet cu doar 3 posturi, un singur loc vacant reduce capacitatea de lucru cu aproximativ 33%. Mai mult, la unele unități, funcțiile de conducere au rămas neocupate timp de 6 ani sau chiar mai mult, iar diferențele de volum de muncă au ajuns să fie și de 9 ori mai mari între diverse parchete, cum s-a întâmplat în 2025 între PJ Orșova și PJ Iași.

Proiectul de lege modifică și completează Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, corelând noile prevederi cu dispozițiile Codului de procedură penală. După finalizarea etapei de avizare, documentul va fi trimis spre aprobare Guvernului, urmând ca ultimul cuvânt să îl aibă Parlamentul.