După videoconferinţa pe care a avut-o luni seară cu mai mulţi lideri europeni pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, preşedintele SUA, Joe Biden, a dat asigurări că există „unanimitate totală” între abordarea sa şi cea a aliaţilor săi europeni în ceea ce priveşte comasarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, după discuția cu președintele SUA, că Uniunea Europeană este pregătite să adopte „o gamă largă de sancțiuni sectoriale și individuale” împotriva Rusiei, în cazul unei agresiuni în Ucraina.

Sprijin financiar

De asemenea, von der Leyen a anunțat un nou sprijin financiar pentru administrația de la Kiev.

„Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a participat luni seară la o discuție despre situația din Ucraina cu președintele american Joe Biden, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi, președintele polonez Andrzej Duda, prim-ministrul Boris Johnson, președintele Consiliului European Charles Michel și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Întâlnirea a avut ca scop coordonarea răspunsului colectiv la comportamentul agresiv al Rusiei față de Ucraina.

Liderii au avut un schimb de opinii cu privire la gravitatea situației.

Ei și-au dorit ca diplomația să reușească, dar se pregătesc pentru orice scenariu.

Președintele Comisiei Europene a reafirmat sprijinul ferm al UE pentru Ucraina, care include și un nou pachet de sprijin de 1,2 miliarde de euro sub forma de asistență financiară de urgență și 120 milioane de euro subvenții suplimentare.

Comisia lucrează la o gamă largă de sancțiuni sectoriale și individuale în cazul unei noi agresiuni militare din partea Rusiei împotriva Ucrainei”, se arată într-un comunicat al executivul comunitar.

„Costuri severe”

În ceea ce-l priveşte, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia că orice agresiune împotriva Ucrainei va avea „costuri severe”.

„Suntem de acord că orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea costuri severe”, a scris Stoltenberg pe contul său de Twitter după videoconferinţa cu lideri occidentali.

Într-un mesaj anterior, Stoltenberg dăduse asigurări că alianţa ia în calcul creşterea prezenţei la sud-estul NATO, inclusiv o posibilă desfăşurare de formaţiuni de luptă precum cele aflate deja în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania din 2017.

Macron: Avertismente „ferme şi credibile”

Emmanuel Macron a insistat luni în faţa aliaţilor săi occidentali că este prioritar să se acţioneze în sensul unei „detensionări rapide” a crizei din Ucraina, ceea ce, în opinia sa, poate fi realizat prin lansarea de avertismente „ferme şi credibile” la adresa Rusiei, dar şi prin menţinerea "unui dialog întărit" cu Moscova.

Într-un comunicat de presă, Palatul Elysee a menţionat că Macron şi-a exprimat în videoconferinţa cu partenerii occidentali „uriaşa preocupare” faţă de situaţia de la frontierele Ucrainei, unde Rusia a comasat zeci de mii de militari, fapt ce a sporit tensiunile şi temerile privind o eventuală invazie.

Macron a insistat că este nevoie de cooperare pentru „o detensionare rapidă”. Pentru a o obţine - potrivit lui Macron - se impun „avertismente ferme şi credibile la adresa Rusiei, care presupun o coordonare constantă între partenerii europeni şi aliaţii lor”, dar şi „un dialog întărit cu Rusia pe care îl realizăm”.

În fapt, Macron are în plan să discute în următoarele zile cu preşedintele rus Vladimir Putin şi cu şeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, deoarece se declară hotărât „să folosească toate resursele diplomaţiei pentru a menţine stabilitatea în Europa”.