Marți, la Înalta Curte, s-a derulat ultimul episod al procesului foștilor ofițeri de rang înalt din Oficiul Național pentru Protecția martorilor, ONPM. Este vorba despre fostul director general al ONPM, chestorul Adrian Bărăscu și echipa sa din care fac parte fostul director adjunct al ONPM Cristian Pintilescu,  foștii comisari-şefi Ion-Octavian Nanu, Felicia-Violeta Popa, Marcel-Daniel Gomeajă, Viorel-Marcel Croitoru, Răzvan-Gabriel Gheorghe, Aurel Lehăduş, Ştefan Stan, Dan-Cristian Puşcaş  şi psihologul Andreea-Violeta Liţă.

Aceștia au fost trimis în judecată, în urmă cu 7 ani, de procurorii DNA, pentru organizarea unui grup infracțional organizat, deturnare de fonduri, abuz în serviciu, influențarea declarațiilor și alte fapte de corupție.

În 2021 Curtea de Apel  București i-a achitat pe cei din dosar pentru aproape toate faptele. Însă chestorul Adrian Bărăscu a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri. De fapt, cu excepția a trei ofițeri, restul inculpaților au primit toți pedepse cu suspendare.

DNA, condamnații și părțile civile au făcut apel, fiecare cu motivul lui, așa că dosarul a urcat la Înalta Curte de Casație și Justiție, spre judecata completului de 3 judecători. Aici a fost nevoie de 12 termene pentru ca instanța să finalizeze cercetarea judecătorească, să între pe fondul problemei și să rămână în pronunțare. Ultimul termen din dosarul 650/2/2016 a fost marți.

Toți inculpații au cerut să nu se renunțe la proces în baza deciziei CCR, ci să se judece până la capăt

Cu ocazia ultimului termen de judecată, au fost programate trei declarații. Doi dintre cei audiați erau martori cu identitate protejată, aflați în programul de protecție a martorilor. Cei doi au fost audiați prin sistem video, cu fețele blurate și vocile distorsionate. Al treilea audiat a fost chestorul Adrian Bărăscu, fostul director al ONPM.

Înainte de a începe audierile, președintele completului de judecată, judecătorul Andrei Claudiu Rus, le-a cerut inculpaților să se pronunțe cu privire la Decizia CCR privind prescripția și dacă solicită încetarea procesului penal. Primul a răspuns Chestorul Adrian Bărăscu care a cerut să fie judecat mai departe. Au urmat pe rând colegii săi, care și ei au cerut ca procesul să meargă până la capăt.

“Poate că era mai simplu să întreb dacă e cineva care nu dorește continuarea procesului. E cineva?”, îi întreabă, zâmbind, judecătorul Rus. Toată lumea din sală cere în cor ca procesul să meargă mai departe, așa că începe audierea martorilor.

Un martor susține că i s-au cerut bani pentru sistemul de alarmă

Primul martor cu identitatea protejată se numește Cuncea Victor. Este audiat, așa cum am spus, cu fața blurată și vocea modificată. Președintele îi spune să pună mâna pe Biblie și să jure.

“Aveți lângă dumneavoastră o Biblie, puneți mâna pe ea”, îi cere judecătorul. Camera unde se găseau martorii cu identitate protejată este o cameră  din clădire, special pregătită. Martorul a fost întrebat dacă a interacționat negativ cu inculpații. “Da, categoric, de aceea am făcut o plângere penală împotriva dumnealor”, răspunde martorul.

Acesta susține că ofițerul de legătură i-ar fi cerut o parte din bani pentru achiziționarea unui sistem de pază sau să-l înlocuiască pe cel vechi. Instanța vrea să afle dacă martorul i-a dat banii și dacă sistemul de alarmare a fost pus. Martorul spune că nu i-a dat bani dar că sistemul de alarmare a fost montat și a fost funcțional.

Martora Victor dă vina pe psiholoaga poliției

Discuția s-a mutat spre o altă zonă. Instanța vrea să știe dacă martorul are cunoștință despre starea psihică a celuilalt martor din program, Cuncea Dan. Acesta din urmă are statut de apelant parte civilă în dosar. El a reclamat că psiholoaga care i-a fost repartizată în programul de protecție a martorilor nu l-ar fi ajutat în seara în care a încercat să se sinucidă. De aceea psiholoaga polițistă Andreea Liță are calitatea de inculpat, fiind acuzată de abuz în serviciu.

Revenind la declarația martorului Cuncea Victor, acesta povestește despre seara în care Cuncea Dan ar fi vrut să se sinucidă. A fost momentul când martorul s-a dat de gol că este femeie și este soția lui Cuncea Dan. “Relatarea mea e logică, iertată să fiu…”, spune martora fără să-și dea seama. Președintele completului se face că nu a auzit și îl tratează mai departe ca pe una martor de sex masculin. “Am sunat un prieten și i-am spus că soțul meu e în parcul Cișmigiu, unde amenință că se sinucide”, continuă martora sub acoperire.

Pe cei din sală îi bufnește râsul. Martora și-a continuat povestea despre seara în care soțul sau fostul soț a încercat să se sinucidă din cauză că polițiștii din programul de protecție a martorilor nu i-au găsit un loc de muncă și pentru că psiholoaga nu ar fi vrut să vorbească cu el la telefon după miezul nopții. Nimeni nu are de pus întrebări așa că audierea martorei cu nume de bărbat se încheie.

A încercat să se sinucidă pentru că nu i-a dat un loc de muncă

Al doilea martor cu identitate protejată este Cuncea Dan, cel care este și parte civilă în dosar. El povestește că este în programul de protecție a martorilor din anul 2013. Președintele instanței vrea să știe ce s-a întâmplat în noaptea în care martorul a încercat să se sinucidă pe fondul neadaptării la regimul de martor aflat sub protecție. S-a dus în toiul nopții în parcul Cișmigiu și a vorbit cu psiholoaga Liță la telefon vreo două ore.

I-a spus cât este de deprimat pentru că nu are un loc de muncă și nici banii pe care îi primea în cadrul programului de protecție nu îi erau suficienți. “Și ce v-a spus psiholoaga?”, vrea să afle instanța. “Lasă că o să fie bine! Atât mi-a spus…”, răspunde martorul Cuncea Dan. Tot martorul spune că psiholoaga nu i-a mai răspuns la telefon după miezul nopții sau și-a închis telefonul. Atunci el a decis să înghită mai multe medicamente.

“După ce am luat pastilele nu mai știu mare lucru. Am apucat să sun un prieten și să-i spun unde sunt. M-am trezit la spital”, povestește martorul. “De atunci ați mai văzut-o pe doamna psiholog Liță?”, întreabă judecătorul Rus. “Da, a venit a doua zi să mă ia din spital că nu puteam pleca decât cu semnătura ei și m-a dus la domiciliu”, răspunde martorul. Procurorul de ședință insistă să afle ce i-a mai spus polițista psiholog martorului Cuncea. “Mi-a spus că necazurile trec, că totul o să se schimbe și o să fie bine”, răspunde martorul. Cam așa și-a încheiat Cuncea Dan declarația.

Tentativa de sinucidere e pusă sub semnul întrebării

Înainte de a trece la declarația dată de chestorul Adrian Bărăscu, vreau să aduc unele lămuriri cu privire la tentativa de sinucidere. Martorul Cuncea Dan s-a constituit parte civilă și a cerut despăgubiri pentru că a fost neglijat de psiholoaga care ar fi trebuit să-l consilieze. Susține că și din această cauză a ajuns la tentativa de sinucidere.

Doar că această tentativă de sinucidere nu prea a fost luată în serios nici la instanța de fond, din cauza controverselor din jurul actului în sine. Inițial martorul a declarat că a consumat alcool și a luat medicamente însă în buletinul de analiză eliberat la ieșirea din spital, în sângele acestuia nu a fost găsit nici alcool și nici urme de medicamente.

Diferența dintre momentul presupusei ingerări și momentul recoltării analizelor a fost de maxim 3 ore. Conform apărării, în timpul urmăririi penale, același martor a r fi susținut că a vrut să se spânzure cu o sfoară adusă de acasă în parc. Din cauza acestor contradicții episodul sinuciderii este analizat doar din cauza posibilei pasivități a psiholoage față de starea martorului și nu a actului în sine.

Chestorul Bărăscu susține că a respectat dispozițiile legale

Președintele instanței i-a pus în vedere inculpatului Adrian Bărăscu că are dreptul să nu dea declarație și că dacă dă declarație, cele spuse vor putea fi folosite împotriva sa.

Fostul director al ONPM a povestit despre cum funcționa instituția, care era piramida de conducere și relațiile din interiorul organizației. Bărăscu explică care erau relațiile dintre colegi. Fiind, majoritatea, vechi în poliție, cu unii se știa de la începutul activității, din urmă cu 25 de ani.  “Ați constituit vreun grup ca să faceți infracțiuni?”, întreabă șugubăț judecătorul Rus. “Nu, domnule președinte! Am încercat doar respectăm dispozițiile legale”, a răspuns fostul chestor.

Fiind acuzat de deturnare de fonduri, lui Bărăscu i s-a cerut să lămurească situația. “Erați ordonator terțiar de credite, da?”, întreabă instanța. “Nu eram nici terțiar, nici principal și nici secundar, domnule Președinte”, răspunde prompt fostul director al ONPM. “Și atunci ce fel de ordonator de credite erați?”,  continuă să întrebe președintele completului. “Nu eram în niciun fel, din punctul meu de vedere”, a răspuns inculpatul.

Presupus deturnare de fonduri a fost pentru sistemul modern de protecție a martorilor

Bărăscu a povestit ce a făcut cu banii considerați de procurorii DNA ca fiind deturnați. A cumpărat un sistem performant de supraveghere și alarmare care funcționează și azi. Instanța dorește să știe cum funcționa acest sistem de alarmare. Polițistul explică pe îndelete. Casele în care erau locali martorii aflați în programul de protecție erau conectate la un centru de monitorizare care era dotat cu un videowall unde se lucra non-stop.

Dacă vreun martor ar fi fost în pericol, timpul de reacție ar fi fost de 4-7 minute, conform unui plan bine stabilit. O echipă SIAS ar fi extras martorul și l-ar fi predat unei echipe de la ONPM în vederea relocării. Exact ca într-un scenariu de film american. Urmează și alte explicații tehnice menite să-i disculpe pe cei din conducerea ONPM. Instanța mai vrea să știe cum se luau deciziile. “Le luam împreună, mă sfătuiam cu colegii mei. Eu am fost un director de tip consultativ , nu unul de tip dictatorial”, explică Bărărscu.

Fostul chestor a adus  mai multe înscrisuri, în special avize ale Ministerului de Interne cu privire la achizițiile făcute și nu își explică cum a ajuns să fie acuzat, el și colegii lui, de deturnare de fonduri, în condițiile în care toate bunurile achiziționate de regăsesc în inventarul instituției și sunt utilizate și acum pentru buna funcționare a Oficiului.

Procurorul DNA a cerut schimbarea încadrărilor

La sfârșitul declarației inculpatului, a fost rândul procurorului DNA să își expună punctul de vedere. Spre surpriza celor di sală, procurorul cere schimbarea încadrării pentru unii inculpați, din abuz în serviciu în neglijență în serviciu. De asemenea mai cere ca la faptele materiale de deturnare de fonduri  reținute în sarcina inculpaților să fie inclusă și achiziția de servicii de telefonie și internet.

Conform acestei solicitări, avocații apărării cer un nou termen pentru a studia solicitările DNA. Instanța propune să se suspende ședința pentru ca avocații să-și pregătească punctul de vedere.

“Dacă v-aș da un termen de două zile v-ar fi mai bine decât să o rezolvăm acum?”, îi întreabă ironic președintele completului. Avocații cad de acord că se pot pune concluzii pe loc, așa că ședința se suspendă pentru o jumătate de oră, urmând să fie reluată la 15.15.

Instanța respinge cererea DNA

La reluarea ședinței de judecată, avocații au venit pe rând la microfon ca să își pună concluziile pe cererile DNA de schimbare a încadrărilor. Majoritatea nu este de acord, deoarece inculpații au fost achitați pe fond pentru faptele așa cum au fost reținute inițial în rechizitoriu. Instanța ia o nouă pauză pentru deliberări.

“Înalta Curte respinge cerere formulată de Ministerul Public de schimbare a încadrării la toate punctele avute în vedere”, este concluzia instanței. În sală lumea se bucură. “Gata, ne judecăm! În sfârșit!”, este reacția inculpaților și a avocaților acestora. Toți par încrezători în decizia ce urmează să fie luată de cei trei judecători la sfârșitul acestui proces.

DNA a cerut pedepse cu închisoarea, inculpații au cerut achitarea

Au urmat concluziile finale și ultimul cuvânt al inculpaților. Reprezentantul DNA a cerut desființarea sentinței date de Curtea de Apel București și condamnarea la pedepse mai grele pentru inculpați. A cerut închisoarea cu executare în cuantum de 3 ani, 2 ani și 6 luni și 2 ani, în funcție de faptele fiecărui inculpat din dosar. Procurorul DNA a vorbit timp de 30 de minute în susținerea cererilor Parchetului.

La rândul lor, avocații și inculpații au cerut achitarea. Părțile civile nu au fost prezente pentru a își susține pretențiile. După 6 ore de dezbateri, procesul a luat sfârșit. Instanța a anunțat un prim termen pentru pronunțare, pentru  data de 10 august.

La ieșirea din Înalta Curte inculpații și avocații se bucurau ca și când ar fi câștigat procesul. A fost ca o descătușare. Au glumit chiar cerând să facă o poză de grup pe treptele instituției.

Am vorbit câteva minute cu fostul chestor Adrian Bărăscu care mi-a povestit pe scurt de unde li se trage acest proces, care a distrus carierele de 25 de ani de Poliție ale mai multor ofițeri. A rămas să ne revedem și să povestim pe larg despre acest caz care a ținut mult timp prima pagină a știrilor.