Primarul socialist din Bruxelles se opune prezenței soldaților pe străzi, în ciuda criminalității nestăvilite

Primarul socialist capitalei belgiene, Philippe Close, a respins ferm propunerea de a trimite soldați în cartierele orașului pentru a sprijini poliția în combaterea traficului de droguri și a violenței de stradă. Dezbaterea privind utilizarea armatei în lupta contra criminalității din Bruxelles a reaprins tensiuni politice și instituționale.

Decizia vine pe fondul unei escaladări a atacurilor armate, dar și al unei polarizări crescânde între partidele politice și instituțiile statului cu privire la metodele adecvate de intervenție.

Soldați, dar nu pe străzile Bruxelles-ului

Socialistul Philippe Close a explicat, în cadrul unei ședințe a consiliului municipal desfășurate luni, că soldații nu reprezintă o soluție eficientă în cartierele Bruxelles-ului, unde doar poliția beneficiază de autoritate și de cadrul legal pentru a acționa.

Potrivit acestuia, implicarea militarilor ar putea crea mai multe probleme decât soluții, întrucât aceștia nu dispun de atribuții legale clare pentru a opri sau interoga suspecți.

Comisia Europeană lansează AccelerateEU pentru a reduce dependența de combustibili fosili

Misterul celor 11 oameni de știință morți sau dispăruți: patru provin din același stat și au avut acces la informații nucleare

Ministrul belgian al Securității și Afacerilor Interne, Bernard Quintin, propusese în weekend ca armata să fie desfășurată pentru a restabili ordinea, după ce date oficiale au arătat o explozie a criminalității legate de droguri.

Între ianuarie și jumătatea lunii august 2025, în Bruxelles au fost înregistrate 57 de atacuri armate și peste 7.000 de persoane trimise în fața instanței — de aproape trei ori mai multe decât în 2024.

Alternativele propuse și reacțiile politice

Primarul Close consideră că soldații ar putea fi mai utili în alte locuri, cum ar fi Portul Anvers, unde intră majoritatea cocainei destinate Europei, sau în penitenciare precum cel din Haren, unde scandaluri de corupție în rândul gardienilor au pus în dificultate sistemul de detenție.

Propunerea ministrului Quintin a primit sprijinul partidului său, Mișcarea Reformistă, dar și al naționalist-conservatorilor din Noua Alianță Flamandă.

Bernard Quintin / sursa foto: arhiva EVZ

În schimb, socialiștii, verzii și liberalii din VLD au respins ideea, aliniindu-se poziției primarului. Chiar și sindicatul militar ACMP s-a declarat împotriva planului, atrăgând atenția că soldații nu au o bază legală pentru a patrula pe străzi și ar putea ajunge să acționeze doar ca „scut” pentru polițiști.

În contrast, ministrul Apărării, Theo Francken, a anunțat că un cadru legal există deja și a insistat că Bruxelles „este un dezastru din punct de vedere al securității” și că statul trebuie „să recâștige controlul”.

Soldați și implicațiile pentru viitor

Discuția depășește însă granițele capitalei belgiene. Fostul general Marc Thys a avertizat că militarii ar putea deveni ținte directe pentru bandele de traficanți, ceea ce ar genera riscul unor confruntări violente cu victime colaterale.

El a reamintit că situația actuală nu este comparabilă cu cea de acum un deceniu, când armata a fost desfășurată pe străzile Belgiei ca măsură antiteroristă, după atacul islamist asupra redacției Charlie Hebdo din Paris. Operațiunea respectivă s-a încheiat în 2021.

În același timp, analiștii avertizează că o eventuală desfășurare a soldaților în Bruxelles ar putea schimba echilibrul dintre armată și poliție, cu efecte imprevizibile asupra încrederii cetățenilor.

Pe plan european, Belgia riscă să fie percepută ca un stat care recurge la soluții militare pentru probleme sociale și judiciare, ceea ce ar putea amplifica tensiunile în cadrul Uniunii Europene privind gestionarea traficului de droguri.

Pentru moment, disputa rămâne deschisă, iar soluția finală va depinde de negocierile dintre guvern, administrația locală și instituțiile de ordine publică.