”Constantele evoluției noastre că neam sunt pupincurismul și întoarcerea armelor. Desigur, ambele exercitate cu mult patos și iubire de țară. Toată istoria noastră am avut înfiptă în ceafă câte o incaltare: că a fost condurul turcesc, cizma germană sau bocancul sovietic, nu ne-am simțit bine fără stăpân. Nu suntem în stare să facem nimic cum trebuie, de la început până la sfârșit; alergăm degrabă să primim confirmări și mângâieri pe creștet, căci asta ne iese cel mai bine: să stăm cu capul plecat. Începem cu elan, în ovațiile asistenței și sfârșim patetic, aruncând cu zoaie unul în celălalt, având o singură preocupare: să căutăm vinovațîi pentru eșecul inevitabil, de altfel îndelung așteptat”, explică magistratul care spune că nici justiția nu a rămas neatinsă de obiceiurile tradiționale. De aproape 15 ani tot ce înseamnă funcție importantă în parchete stă sub semnul politicului.

”Numirile au fost tranzacționate mizerabil, precum o marfă oarecare, dar potențial generatoare de profit în viitor; iar noi, vezi Doamne, nu știam… Toate convulsiile de astăzi sunt consecința directă a implicării politicului în numirile în funcțiile de conducere de la nivelul Parchetelor. Iar noi am contribuit, prin indiferență și neimplicare, la degringolada de azi. Toate semnalele venite din presă au fost trecute sub tăcere; toate sesizările judecătorilor adresate factorilor de decizie din justiție au fost ignorate. Când mizeria a dat pe dinafară, în loc să facem curățenie, ne-am apucat să îi trimitem, pe cei arătați cu degetul, la fereală”, arată judecătorul. Azi, spune Adriana Stoichescu, asistăm neputincioși la talibanizarea justiției: ”Nici acum, în al treisprezecelea ceas, nu suntem în stare să spunem adevărul, să punem piciorul în prag și să resetăm sistemul judiciar. Preferăm să facem ce știm mai bine: să răcnim unii la alțîi, preocupați doar de a le închide gură celor care nu sunt de accord cu noi Nimeni nu vrea, parcă, să audă, adevărul: au fost abuzuri. Judecătorii au fost și ei victimele abuzurilor. Nu poți vorbi de un judecător independent atâta vreme cât procurorul lui de ședința are competență de a se sesiza din oficiu, de a-i face un dosar, pentru că pur și simplu poate și trebuie să raporteze îndeplinirea planului cincinal la ținte-judecători/procurori. Toate acestea trebuie să se termine, dacă vrem să vorbim de o justiție cu adevărat independența”.

Magistratul explică de ce susține Secția de investigare a infracțiunilor din justiție. ”Aleg să am încredere în colegii mei, procurorii din Secția de investigare a infracțiunilor din justiție. În ciuda apocalipsei care pare să vină, pentru că așa ne spun cei care, nu-i așa, se pricep. Aleg să am încredere în procurori cu vechime de 18 ani, cu grad de Parchet de pe lângă Curte de Apel. Aleg să am încredere că nu vor avea ținte; că nu vor mai fi urmăriți penal judecători care resping propuneri de arestare sau dau soluțîi de achitare Aleg să am încredere că nu vor mai există bilanțuri nord coreene, în care numărul de vieți distruse să fie un motiv de laudă deșănțată. Aleg să am încredere că factorul politic nu va fi un “actor” al urmăririi penale a magistraților, când această va fi declanșată, pentru că acești procurori își vor exercită funcția cu demnitate, onoare și probitate profesională. Aleg să am încredere în colegii procurori. Și să sper că am învățat cu toțîi din experiență trecutului. E tot ce mi-a rămas. Și poate ar fi momentul să ne maturizăm. Și să acceptăm că oamenii fanatici, care primesc putere absolută și sentimentul impunitatii depline pot deveni bestii. Și să nu mai primim lecțîi de zbor de la papagali care se cred vulturi, dar care nu au aripile dezvoltate și au zburat doar în vis. Singurul lucru pe care știu să îl facă este să cărâie la adăpostul coliviei aurite”, a conchis Adriana Stoicescu.