Proiectele de lege inițiate de Ministerul Justiției vineri reprezintă instrumente legislative care vor consolida independența sistemului și vor crește calitatea actului de justiție. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul ÎCCJ Marian Budă, a făcut o serie de comentarii cu privire la proiectele de modificare a legilor justiției. Actele normative au primit aviz favorabil din partea CSM. Marian Budă este de părere că o reformă a Justiției trebuie să se bazeze pe soluții legislative care și-au dovedit eficiența, dar și pe unele noi, adaptate realităților din sistem.

Președintele CSM, Marian Budă, a vorbit despre proiectele de legi ale Justiției, în contextul avizului pozitiv, cu observaţii, dat de Consiliul Superior al Magistraturii. Este vorba despre trei proiecte de modificare a legilor privind statutul judecătorilor și procurorilor (Legea 303/2004), cea privind organizarea judiciară (Legea 304/2004) și cea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (Legea 317/2004).

În opinia lui Marian Budă proiectele transmise de Ministerul Justiției sunt de natură să consolideze independența justiției și să crească nivelul de calitate a actului de justiție. El a precizat că orice îmbunătăire a sistemului nu trebuie să plece de la dorința de reformă cu orice preț,

„Sistemul judiciar din România nu trebuie gândit în momentul de față pe criterii pur teoretice, ci pe nevoia de a menține acele soluții legislative care și-au dovedit eficiența și de a implementa soluții diferite de cele deja consacrate, dacă s-a constatat că nu mai corespund realităților din sistem. În aspectele cele mai importante care țin de statutul judecătorului și de arhitectura sistemului de justiție, sunt concordante cu viziunea Consiliului, o viziune care nu este singulară, ci care a fost, de exemplu, împărtășită la nivelul unora dintre cele mai reprezentative curți de apel, care au apreciat favorabil aceste proiecte”, a declarat președintele CSM.

Majorarea stagiului de pregătire a magistraților

Potrivit spuselor sale, actele normative necesită o serie de ajustări, motiv pentru care CSM a dat un aviz cu observații. Președintele CSM a apreciat că multe dintre observațiile avute în vedere sunt de natură tehnică. Marian Budă a dat ca exemplu proiectul care a menținut principiul separării carierelor, un principiu care și-a dovedit eficiența, cu consecințe directe asupra unei mai bune administrări a carierei judecătorilor și procurorilor.

„Sistemul de recrutare a judecătorilor și procurorilor propus în proiecte corespunde celui actual și este unul adecvat. Principala observație a Consiliului a vizat durata cursurilor la Institutul Național al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii susținând în mod constant că o durată de 2 ani este suficientă pentru formarea viitorilor judecători și procurori. Majorarea acestei durate la 3 ani, astfel cum propun proiectele, este de natură a produce disfuncționalități semnificative în funcționarea instanțelor și parchetelor din perspectiva resursei umane, cu atât mai mult cu cât nu a fost posibilă organizarea unor concursuri de recrutare în anul 2020”, a explicat președintele CSM.

Magistratul a indicat faptul că observația CSM urmărește îmbunătățirea procesului de formare inițială a judecătorilor și procurorilor prin creșterea duratei stagiului de formare la un an și șase luni.

„În același timp, față de reglementarea actuală, s-a propus o modificare de concepție, în sensul ca judecătorii stagiari să fie implicați în soluționarea tuturor litigiilor de competența judecătoriilor, realizată în principal prin participarea acestora, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi, oferindu-le astfel ocazia de a se forma sub coordonarea unor judecători cu experiență. În acest sens este una dintre observațiile votate de Plen”, a mai spus președintele CSM.

Președintele CSM despre promvoarea judecătorilor

Marius Budă a mai precizat că procedura de promovare a judecătorilor și procurorilor pleacă de la premisa menținerii promovării în două etape. Această procedură a fost introdusă în 2018 și asigură selecția celor mai buni judecători pentru instanțele de nivel superioare.

„Fostul sistem de promovare, care nu mai există nicăieri în Europa, bazat exclusiv pe răspunsurile la o grilă de examen, valorizează memoria în detrimentul experienței profesionale și al maturității profesionale, și-a dovedit ineficiența și a generat proceduri de judecată și hotărâri judecătorești neconforme cu standardele, deserviciul adus întregii societăți fiind evident. Din perspectiva instituției promovării în funcții de execuție observațiile Consiliului au fost de ordin tehnic, întrucât la nivelul proiectului s-au observat unele necorelări care ar fi creat dificultăți în aplicarea instituției, a mai explicat președintele CSM.

El a arătat că prmovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție este gândită în două etape. În prima fază este o probă de evaluare a hotărârilor judecătorești date de candidați, de către o comisie de examen. În a doua fază este vorba despre un interviu în fața Secției pentru judecători a CSM.

„Se realizează astfel un real echilibru de decizie între evaluarea activității profesionale a judecătorului (unde decizia aparține ÎCCJ) și evaluarea profilului specific funcției de judecător la ÎCCJ (care aparține Secției pentru judecători). Din perspectiva acestei instituții, observațiile Consiliului au fost doar de ordin tehnic”, a precizat Marius Budă.

Observațiile CSM cu privire la procurori

Oficialul CSM a mai spus că din perspectiva parchetelor, observațiile formulate de CSM au vizat creșterea rolului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atât în cariera procurorilor, cât și în coordonarea activității la nivelul Ministerului Public.

„Este firesc ca Ministerul Public să fie o structură unitară, aflată sub conducerea procurorului general, căruia îi revine în același timp responsabilitatea pentru performanțele instituției. În virtutea subordonării ierarhice, este necesar ca procurorul general să aibă îndreptățirea de a verifica legalitatea activității fiecărui procuror, indiferent de la ce parchet sau structură provine”, a mai spus Marius Budă.

Președintele CSM, Marius Budă a vorbit și despre prevederile privind Inspecția Judiciară și abaterile pentru care vor fi sancționați magistrații. El a vorbit despre necesitatea existenței unui echilibru just între Inspecție și Plenul CSM, din perspectiva recrutării inspectorilor. Aceștia vor fi selectați pe bază de examen scris organizat la nivelul Inspecției și interviu în fața Secției corespunzătoare.

În ce privește funcțiile de conducere de la nivelul Inspecției verificarea candidațilot nu trebuie să se facă pe baza testelor grilă, care nu se regăsește în cazul niciuneia dintre funcțiile de management de top de la nivelul sistemului judiciar.

Președintele CSM se declară optimist în legătură cu legile

În ce privește răspunderea disciplinară, a precizat președintele CSM, s-au formulat observații referitoare la necesitatea menținerii sau reformularea unor abateri disciplinare.

„De exemplu, proiectul propune eliminarea abaterii disciplinare care în prezent vizează nerespectarea deciziilor CCR sau a deciziilor pronunțate de ICCJ în HP și RIL. Consecința ar fi aceea că, în practică, un judecător ar putea aplica o decizie a CCR, iar un altul nu, în dosare similare, generând soluții diferite și, în mod evident, practică neunitară. CSM a propus reintroducerea abaterii, inclusiv prin includerea nerespectării hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, din rațiuni similare”, a precizat președintele CSM.

El s-a arătat optimist în legătură cu efectele pe care le vor avea aceste proiecte de lege asupra sistemului de justiție.

„Având în vedere îndelungata mea experiență profesională și etapele pe care le-am parcurs împreună cu sistemul judiciar în cariera mea, știu că în privința modului în care ar trebui redactate legile justiției nu poate exista niciodată unanimitate de abordare. Ceea ce trebuie să avem în vedere atunci când ne exprimăm opinia asupra unor proiecte de asemenea importanță este dacă ele răspund, într-o mare măsură, nevoilor corpului profesional și dacă asigură un act de justiție eficient”, a concluzionat președintele CSM, Marian Budă, conform stiripesurse. ro