Premiul Nobel. Sursă foto: Captură video
Din cuprinsul articolului
Academia Regală Suedeză de Științe din Stockholm a anunțat că Premiul Nobel pentru Fizică 2025 merge către John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis, în semn de recunoaștere „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și a cuantificării energiei într-un circuit electric”, scrie CNN.
În ediția precedentă, distincția a revenit cercetătorilor John J. Hopfield (SUA) și Geoffrey E. Hinton (Canada), recompensați „pentru descoperirile și invențiile fundamentale care permit învățarea automată prin intermediul rețelelor neuronale artificiale”.
Premiul Nobel pentru Fizică 2025, acordat unui trio de cercetători
Trei cercetători — un britanic, un francez și un american — au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Fizică 2025 pentru contribuțiile lor esențiale la înțelegerea mecanicii cuantice.
John Clarke, Michel Devoret și John Martinis au fost distinși „pentru descoperirea tunelării cuantice macroscopice și a cuantificării energiei într-un circuit electric”, potrivit anunțului făcut marți de Comitetul Nobel, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Stockholm.
Comitetul a apreciat că laureații „au reușit să facă tangibile proprietățile bizare ale lumii cuantice într-un sistem suficient de mare pentru a putea fi ținut în mână”.
Surprins de veste, John Clarke a declarat că a fost „complet uimit” să afle că munca sa a fost recompensată cu distincția. „Nu ne-am dat seama deloc că această cercetare ar putea sta la baza unui Premiu Nobel”, a spus el, amintind de experimentele realizate în anii ’80 la Universitatea din California, Berkeley.
Medalie Premiul Nobel. Sursă foto: Captură video
Ce au demonstrat cercetătorii
Mecanica cuantică studiază modul în care materia și energia se comportă la nivel atomic sau subatomic și explică un fenomen fascinant: posibilitatea ca o particulă să străpungă o barieră aparent impenetrabilă – proces cunoscut sub numele de „tunelare cuantică”.
În mod obișnuit, aceste efecte se manifestă doar la scară microscopică. În momentul în care sunt implicate mai multe particule, comportamentele cuantice devin practic imposibil de observat. Cu alte cuvinte, ceea ce este posibil pentru un atom nu mai este valabil pentru un obiect compus din miliarde de particule – „un atom poate trece printr-o barieră, dar o minge de tenis nu”.
Prin cercetările lor, John Clarke, Michel Devoret și John Martinis au reușit să demonstreze contrariul. Experimentele lor au arătat că tunelarea cuantică poate fi detectată și la nivel macroscopic, un rezultat care a zdruncinat concepțiile tradiționale despre limitele fizicii cuantice.
Ce a fost premiat în anii anteriori
În 2024, Premiul Nobel pentru Fizică a fost decernat cercetătorilor Geoffrey Hinton, cunoscut drept „Nașul inteligenței artificiale”, și John Hopfield, pentru contribuțiile esențiale la dezvoltarea sistemelor de învățare automată, care au deschis calea aplicațiilor moderne ale inteligenței artificiale.
Cu un an înainte, în 2023, distincția a fost oferită unui grup de trei fizicieni europeni care au reușit să utilizeze lasere pentru a analiza mișcarea ultrarapidă a electronilor, un proces pe care oamenii de știință îl considerau până atunci imposibil de observat.
Ca și în anii precedenți, premiul este însoțit de o recompensă financiară de 11 milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ un milion de dolari.
