„Primul genocid al secolului XX a lovit poporul armean”, a declarat Suveranul Pontif, citând un document semnat în 2001 de către Papa Ioan Paul al II-lea și patriarhul Armeniei.

În premieră, Papa Francisc a pronunțat duminică 12 aprilie cuvântul „Genocid” în legătură cu masacrul armenilor de acum 100 de ani, scrie Le Nouvel Observateur. Acest lucru a provocat o reacție aprinsă a Turciei, care l-a convocat pe reprezentantul Vaticanului la Ankara.

Suveranul Pontif, citând un document semnat în 2001 de către Papa Ioan Paul a II-lea și Patriarhul Armeniei, a spus:

„În secolul trecut, umanitatea a trecut prin trei tragedii uriașe, fără precedent. Prima, care este în mare măsură considerat drept ‘primul genocid al secolului XX’ a lovit poporul dumneavoastră armean.”

Legenda înfiorătoare, apărută după moartea unei mari artiste a României. Cum a fost găsită în coșciug

Vreme extrem de rece în toată România. Temperaturi negative record în aceste regiuni

Francisc a precizat apoi că celelalte două tragedii au fost comise „de nazism și de comunism”, după care a citat exterminările în masă din Cambogia, Ruanda, Burundi și Bosnia.

Papa a vorbit astfel la începutul unei slujbe pentru credincioșii de rit catolic armean, slujită împreună cu Patriarhul Armean Nerses Bedros XIX Tarmuni, cu ocazia centenarului masacrelor din 1915-1917, și în prezența președintelui Armeniei Serj Sarkisian, informează cotidianul francez.

După numai câteva ore, Ministerul turc de Externe l-a convocat pe reprezentantul Vaticanului la Ankara pentru a-i cere explicații în legătură cu termenul „Genocid”, pe care autoritățile turce îl resping cu vehemență, au anunțat televiziunile turce.

„Ambasadorul nostru la Vatican, dl Mehmet Pacaci, a fost chemat în Turcia pentru consultări”, se arată într-un comunicat al Ministerul de Externe al Turciei.

Ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a scris pe contul său de Twitter:

„Declarația Papei, care este departe de realitatea legală și istorică, nu poate fi acceptată.”

Duminică, Papa a avut grijă să nu folosească direct termenul,  preferând să citeze o declarație scrisă a predecesorului său. Însă esențialul rămâne: cuvântul „Genocid” a răsunat pentru prima oară, pronunțat de un papă în cadrul solemn al Basilicii San Pietro de la Vatican.

Specialistul în problemele Vaticanului, Marco Tosatti, a declarat pentru AFP:

„Cred că a fost foarte curajos. Înainte de a deveni Papă, Jorge Bergoglio declarase limpede , în mai multe rânduri, că a fost un genocid. Citându-l pe Ioan Paul al II-lea (declarat sfânt - n.r.) el a întărit poziția Bisericii, arătând cu claritate punctul său de vedere în legătură cu acest subiect.”

„Este necesar să ne amintim de ei”

Evocând nenumăratele victime, majoritatea creștini, ale unei îngrozitoare și nebune exterminări”, Papa a insistat:

„Este necesar să ne amintim de ei, mai mult, este o datorie, pentru că acolo unde nu este memorie, asta înseamnă că rău ține încă rana deschisă.”

Armenii afirmă că 1,5 milioane dintre ai lor au fost uciși sistematic la sfârșitul Imperiului Otoman. Numeroși istorici, scrie Le Nouvel Observateur, din țări precum Rusia, Franța, Italia, au afirmat că a fost vorba de un genocid.

De partea sa, Turcia susține că a fost vorba de un război civil, căruia i s-a adăugat foametea, în care și-au găsit moartea între 300.000 și 500.000 de armeni și tot atâția turci.

În 2014, președintele turc Erdogan, pe atunci prim-ministru, a prezentat pentru prima oară condoleanțe armenilor, fără a înceta să conteste orice dorință de exterminare.

Declarația Papei riscă să complice și mai mult relațiile sale cu Turcia, unde vizita sa din noiembrie trecut a fost marcată de un dialog al surzilor, Papa pledând pentru o alianță a religiilor împotriva terorismului, în vreme ce autoritățile de la Ankara s-au încăpățânat să denunțe islamofobia Occidentului.

Tot duminică, Papa a profitat de ocazie pentru a vorbi și de atrocitățile din orient cărora le cad victimă creștinii:

„Din păcate, și astăzi, mai auzim strigătul înăbușit și ignorat al multora dintre frații și surorile noastre fără apărare, care, din cauza credinței lor în Hristos sau a apartenenței lor etnice sunt uciși în public, cu atrocitate - decapitați, crucificați, arși de vii - sau constrânși să-și abandoneze pământurile.”

Pentru ca apoi să puncteze:

„Și în zilele noastre suntem pe cale să trăim un fel de genocid provocat de indiferența generală și colectivă.”