Cu o investiţie de până la 40.000 de euro, un IMM poate deveni distribuitor al cunoscutelor produse de cofetărie şi patiserie.

În România ultimilor ani au apărut numeroase companii care produc şi vând prăjituri, pâine şi produse de patiserie. În această atmosferă de concurenţă, între 3.000 şi 5.000 de persoane cumpără în fiecare zi torturi, prăjituri, pâine sau produse de patiserie de la Ana Pan. Prăjiturile marca Ana sunt cunoscute pentru reţetele originale şi pentru prospeţime. Începând cu toamna anului trecut, orice întreprinză tor poate intra în această afacere ca distribuitor al prăjiturilor marca Ana în franciză.

„Francizorul Ana Pan cedează dreptul de comercializare a produselor de cofetărie, patiserie şi pâine, dreptul de folosinţa mărcii, know-how-ul, îşi asumă responsabilitatea formării, pregă tirii şi asistării permanente ale francizaţ ilor şi ale personalului acestora, precum şi consultanţă în amenajarea şi decorarea magazinului“, ne-a spus Carmen Friptu, directorul general al Ana Pan.

Francizatul vinde pâine şi produse de cofetărie şi patiserie livrate zilnic de Ana Pan, pe baza comenzilor primite.

Promoţie la taxa de franciză

De asemenea, în magazinul său, francizatul Ana Pan mai poate vinde şi băuturi răcoritoare, şampanie, figurine pentru decorarea torturilor, cafea, distribuite de furnizorii recomandaţi de francizor.

Potrivit directorului companiei, potenţialul francizat trebuie să aibă firmă şi o experienţă în afaceri de cel puţin doi ani. În plus, trebuie să deţină sau să închirieze un spaţiu comercial de cel puţin 40 de metri pătraţi. Omul de afaceri va plăti o taxă de intrare în sistem de 10.000 de euro, cu excepţia primilor zece francizori care vor încheia contracte, pentru care taxa este de 5.000 de euro.

Francizorul Ana Pan nu percepe redevenţe, iar contribuţia la bugetul de publicitate şi marketing este de 1% din venituri, dar nu mai puţin de 300 de euro pe lună. La taxa de franciză se adaugă alte cheltuieli de început: echipamente în valoare de 20.000 de euro, amenajarea spaţiului care poate costa între 5.000 şi 10.000 de euro, precum şi un capital de lucru necesar în primele luni de operare a afacerii.

Din 2009, Ana Pan în toată ţara

Pentru vânzarea prăjiturilor, francizatul va cumpăra vitrine frigorifice şi neutre, pentru îngheţată, frigidere pentru prăjituri, rafturi, un cuptor şi o ladă frigorifică, pentru produsele de patiserie. Pentru început, vor fi angajate două vânzătoare şi un manager de magazin. Investiţia se recuperează în decursul a doi ani de la demararea afacerii în franciză, susţine Carmen Friptu.

Pentru această afacere, compania caută firme mici şi mijlocii din Bucureşti şi din zonele limitrofe pe o rază de 100 de kilometri. Iar, începând cu anul viitor, franciza Ana Pan se va extinde în toată ţara.

În luna martie a fost inaugurată prima unitate francizată, în Bucureşti, urmând ca, în iunie, să fie deschisă a doua franciză în Otopeni. „În prezent, suntem în discuţii avansate cu cinci administratori de firme: patru din Bucureş ti şi unul din Ploieşti, care inten- ţionează să achiziţioneze franciza Ana Pan“, a precizat directorul Ana Pan.

CLIENŢI FIDELI

Prăjituri pentru toate ocaziile

Cunoscutul brand de prăjituri „Ana“ este susţinut de o fabrică şi de o reţea de 19 magazine. „Produsele de cofetărie Ana Pan sunt fabricate după reţete tradiţionale verificate şi îmbunătăţite continuu în cei peste 17 ani de activitate“, spune Carmen Friptu, directorul general al Ana Pan. Prima cofetărie Ana a fost înfiinţată în 1990, iar de-a lungul anilor afacerea s-a extins. Din februarie 2006, funcţionează o unitate modernă de fabricaţie, ce permite obţinerea a 4.000 de tone de produse anual. În prezent, din gama de peste 250 de sortimente de produse, clienţii şi le pot alege pe cele potrivite diferitor ocazii: nunţi, botezuri, zile de naştere, post sau sărbători religioase. Majoritatea celor care cumpără prăjituri de la Ana Pan, în proporţie de 90%-95%, sunt orăşenii care le iau pentru consumul lor şi al familiilor lor. În general, ei au venituri medii sau mari şi locuiesc în zone centrale, ultracentrale sau în noile zone rezidenţ iale. Restul de 5%-10% din cumpără- torii produselor sunt companii, în special lanţurile de hoteluri şi restaurante.