Povestea oamenilor care trăiesc în locul în care soarele nu răsare niciodată
- Cristi Buș
- 10 august 2025, 23:43
Cameră de hotel din Coober Pedy. Sursa foto: cooberpedy.comÎn inima deșertului australian, Coober Pedy este orașul în care locuințele, bisericile și magazinele sunt construite sub pământ. Descoperă istoria, modul de viață și provocările acestei comunități unice.
Coober Pedy, o așezare născută din praf și opal
Coober Pedy este un oraș situat în sudul Australiei, la peste 850 de kilometri nord de Adelaide, în statul South Australia. Fondat în 1915, odată cu descoperirea opalului, a devenit rapid un punct de referință pentru minerii atrași de această piatră prețioasă.
Potrivit datelor oficiale prezentate pe cooberpedy.com, astăzi orașul produce aproximativ 70–85% din opalul la nivel mondial, ceea ce îl plasează pe harta economică internațională.
Însă atracția Coober Pedy nu stă doar în resursele sale minerale. Ceea ce îl face unic este modul în care oamenii au ales să își construiască viețile, adaptându-se la un mediu extrem, unde temperaturile din timpul verii depășesc constant 40 de grade Celsius, iar vânturile uscate transformă aerul într-un cuptor natural.

Galeria de artă din Coober Pedy. Sursa foto: cooberpedy.com
De ce locuințele sunt sub pământ
Majoritatea locuitorilor din Coober Pedy trăiesc în așa-numitele „dugouts” – case săpate direct în rocă, sub nivelul solului. Această soluție arhitecturală ingenioasă nu este o modă, ci o necesitate. Conform informațiilor publicate de The Week, locuințele subterane mențin o temperatură constantă între 20 și 24 de grade Celsius, indiferent de anotimp, eliminând nevoia de aer condiționat.
În timp ce casele sunt construite în pereții dealurilor, interiorul lor poate fi surprinzător de spațios. Unele locuințe au mai multe dormitoare, bucătării complet echipate și chiar piscine interioare. În acest mod, locuitorii nu doar că evită căldura sufocantă, dar reduc și costurile cu energia electrică.
O comunitate între două lumi
În Coober Pedy, granița dintre viața de la suprafață și cea subterană este fluidă. Potrivit Journey Beyond Rail, în oraș există hoteluri subterane, magazine, galerii de artă și chiar o biserică ortodoxă săpată integral în stâncă. Aproximativ 60% din populație locuiește sub pământ, dar la suprafață găsești infrastructura necesară pentru comerț și transport.
Orașul este un amestec cultural surprinzător, cu o populație de circa 3.500 de locuitori, proveniți din peste 40 de naționalități diferite, conform Wikipedia. Comunitatea este unită de activitățile miniere, dar și de turism, care joacă un rol tot mai important în economie.
Viața de zi cu zi în mijlocul deșertului
Peisajul din jurul Coober Pedy este adesea comparat cu cel de pe Marte. Dealurile roșiatice, solul arid și lipsa vegetației dau impresia unui loc desprins dintr-o altă lume. Conform Condé Nast Traveler, una dintre atracțiile locale este terenul de golf fără iarbă, unde oamenii joacă noaptea cu mingi fosforescente pentru a evita căldura de peste zi.
Locuitorii au dezvoltat un stil de viață aparte, cu evenimente comunitare, un cinematograf drive-in și tururi ghidate ale galeriilor subterane. Turismul se concentrează pe experiența unică a locuirii sub pământ și pe vizitarea minelor de opal.
Problemele din spatele imaginii pitorești
Deși Coober Pedy este promovat ca o destinație turistică spectaculoasă, realitatea de zi cu zi nu este lipsită de dificultăți. Potrivit The Washington Post, comunitatea aborigenă locală se confruntă cu probleme serioase: mulți locuiesc în case de la suprafață, insuficient izolate, expuse la temperaturi extreme. Această diferență între condițiile de trai subterane și cele de la suprafață generează tensiuni și inegalități sociale.
În plus, orașul se află sub administrație specială din cauza datoriilor acumulate. Un articol din Adelaide Now arată că autoritățile caută soluții pentru modernizarea infrastructurii, în special a sistemului de alimentare cu apă și energie.
Coober Pedy a devenit un exemplu pentru întreaga lume
În ultimii ani, Coober Pedy a început să investească în energie regenerabilă. Potrivit Wikipedia, aproximativ 70% din electricitate provine din surse solare și eoliene, restul fiind generat prin metode tradiționale. Acest pas este considerat esențial pentru reducerea dependenței de combustibili fosili și pentru protejarea mediului înconjurător.
În același timp, proiecte educaționale și culturale încearcă să păstreze diversitatea comunității și să ofere oportunități tinerilor, astfel încât aceștia să rămână în oraș și să contribuie la dezvoltarea sa.